Tools
Change country:
Ştiri - Radio Europa Liberă/Radio Libertatea
Ştiri - Radio Europa Liberă/Radio Libertatea
Guvernul polonez estimează la 7.000 numărul migranților din Bielorusia care încearcă să ajungă în UE
Guvernul polonez a anunțat marți că estimează la 7.000 numărul migranților care speră să ajungă în Uniunea Europeană prezenți în Bielorusia vecină. „Estimăm că regimul Lukașenka a trimis înapoi în Siria și Irak cam 3.000 de migranți, dar mul mai mulți, cam 7.000 se află încă pe teritoriul Bielorusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al serviciilor de informații poloneze Stanislaw Zaryn pentru agenția PAP, relatează DPA. El a mai spus că numărul încercărilor de trecere ilegală de la granița polono-bielorusă se micșorează, adăugând însă că e prematur să se spună că criza s-a terminat. Între timp, la Vilnius, parlamentul lituanian a extins starea de urgență de la granița Lituaniei cu Bielorusia până pe 14 ianuarie. De mai multe săptămâni, mii de migranți și refugiați încearcă să treacă granița din Belarus în Polonia, Letonia și Lituania. Uniunea Europeană l-a acuzat pe dictatorul de la Minsk Alexandr Lukașenka că aduce intenționat oameni din țări devastate de conflicte și îi încurajează să se adune la granițele Uniunii în încercarea de a destabiliza blocul pan-european, ca ripostă la sancțiunile impuse de acesta împotriva guvernului său, după reprimarea brutală a amplelor demonstrații anti-regim. Protestele au început după alegerile prezidențiale din august 2020, pe care Lukașenka pretinde că le-a câștigat detașat, dar despre care opoziția și guvernele occidentale spun că au fost măsluite.  
7 h
europalibera.org
Summit virtual Joe Biden - Vladimir Putin
Președintele Statelor Unite Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au o rundă dificilă de discuții, în contextul creșterii tensiunilor legate de masiva concentrare de forțe a Rusiei la granița cu Ucraina. Viitorul NATO în regiune și cerințele de securitate ale Moscovei figurează pe agenda discuțiilor.  Videoconferința din 7 decembrie e a doua întâlnire față-n față dintre cei doi lideri de când Biden a devenit președinte în ianuarie. Washingtonul dorește să descurajeze Rusia de la o posibilă invazie a Ucrainei, iar Kremlinul încearcă  să obțină garanții că fosta republică sovietică nu va deveni niciodată membră NATO. O înaltă oficilaitate de la Casa Albă a declarat luni presei că Biden îi va aduce la cunoștință lui Putin costurile reale pentru economia rusă, dacă Kremlinul decide să invadeze Ucraina, subliniind în același timp că „există o cale eficientă înainte în ce privește diplomația”. Înaintea videoconferinței de marți cu Putin, Biden și liderii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei și-au reiterat sprijinul pentru suveranitatea și  integritatea teritorială a Ucrainei, și i-au cerut Rusiei să de-escaladeze tensiunile. Oficialitățile ucrainen e spun că mai mult de 90.000 de mii de militari ruși au fost masați la granițele Ucrainei și în peninsula Crimeea, ocupată cu forța de Rusia în 2014.  
8 h
europalibera.org
Președinta R. Moldova Maia Sandu își îndeamnă concetățenii să se vaccineze împotriva COVID-19
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu își îndeamnă concetățenii să se vaccineze împotriva COVID-19. Într-un mesaj video, șefa statului moldovean spune că orice locuitor al țării poate avea astăzi gratuit vaccinul și că vaccinarea va ajuta oamenii să se întoarcă la viața normală, la muncă, la cei dragi, se spune într-un comunicat al președinției de la Chișinău. În același mesaj, președinta Maia Sandu amintește de câțiva dintre oamenii care cel mai probabil ar fi rămas în viață, dacă Republica Moldova ar fi avut vaccin - „scriitorul Nicolae Dabija și diplomatul Valeriu Turea, folcloristul Tudor Colac și jurnalista Antonina Sârbu, vocea de aur Alexei Revenco și penița de argint Efim Josanu - oameni care mai aveau atât de mult potențial creator și atâtea proiecte de terminat”.  Avem oamenii care au de partea lor cel mai mare aliat, știința, dar și vaccin divers, pentru toată lumea, a mai spus Maia Sandu, adăugând că la fel ca alte sute de mii de cetățeni, s-a vaccinat și se va mai vaccina încă o dată, dacă va fi nevoie.  
9 h
europalibera.org
Kievul acuză Moscova că a trimis tancuri și echipe suplimentare de lunetiști în estul Ucrainei
Autoritățile de la Kiev au acuzat Moscova că a trimis tancuri și echipe suplimentare de lunetiști pe linia frontului în conflictul armat din estul Ucrainei, pentru a provoca victime în rândul militarilor ucraineni, și pentru a încerca să determine armata ucraineană să riposteze. Într-o declarație dată publicității marți  cu câteva ore înainte de o importantă videoconferință între președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin, ministerul ucrainean al apărării spune că „inamicul a mărit numărul de perechi de lunetiști, pregătiți să    provoace victime în rîndul personalului Forțelor Comune, să distrugă echipamentele de supraveghere video și să determine armata ucraineană să riposteze cu focuri de armă”.  
europalibera.org
Junta militară din Birmania a redus cu doi ani condamnarea la patru ani de închisoare pentru Aung San Suu Kyi
Junta militară din Birmania a redus cu doi ani condamnarea la patru ani de închisoare pentru Aung San Suu Kyi, după ce comunitatea internațională a reacționat dur la sentința inițială. Sentința din 6 decembrie împotriva laureatei premiului Nobel pentru pace a fost redusă într-o amnistie parțială de către șeful guvernului instalat de armată, a anunțat televiziunea de stat birmaneză. Condamnarea inițială, sub acuzația că fosta lideră Suu Kyi ar fi incitat la acțiuni împotriva armatei și că a încălcat restricțiile legate de COVID-19, a fost  criticată dur de mai multe țări și organizații, între care Marea Britanie, Statele Unite, Uniunea Europeană, Statele Unite, și chiar de către comitetul Premiului Nobel pentru pace. Descriind condamnarea lui Suu Kyi drept „încă o încercare teribilă a regimului militar din Myanmar de a înăbuși opoziția și de a suprima liberatea și democrația”, șefa diplomației britanice Liz Truss a spus că „Regatul Unit cere regimului să-i elibereze pe deținuții politici, să se angajeze în dialog și să permită revenirea democrației”. Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului Michelle Bachelet și coordonatorul politicii externe și de securitate al Uniunii Europene Jopes Borrell au criticat și ei condamnarea lui Aung San Suu Kyi.  
europalibera.org
Ministerul german de externe spune că nu acceptă propunerile Iranului privind programul său nuclear
Ministerul german de externe spune că nu acceptă propunerile Iranului privind programul său nuclear, și că așteaptă ca Tehernaul să revină la negocierile internaționale cu o poziție „realistă”. „Am evaluat propunerile cu grijă și în adâncime, și am ajuns la concluzia că Iranul a încălcat aproape toate compromisurile la care s-a ajuns după luni de negocieri intense”, a afirmat luni o purtătoare de cuvânt a diplomației germane, care a adăugat că propunerile iraniene nu sînt o bază pentru încheierea cu succes a tratativelor. Negocierile de la Viena, menite să revigoreze acordul nuclear din 2015, au avut un start accidentat săptămâna trecută. Statele Unite, care au ieșit din acord în 2018, dar sînt deschise unei reveniri sub președintele Joe Biden, au acuzat Iranul că nu e interesat în mod serios de un nou acord. Iranul, care refuză să ia parte la discuții directe cu Washingtonul, a spus că nu se poate ajunge la nici un acord atât timp cât nu sînt ridicate toate sancțiunile impuse Teheranului. Potrivit acordului din 2015, Iranul a acceptat să reducă controversatul său program nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor impuse de comunitatea internațională. O nouă rundă de tratative e programată pentru săptămâna aceasta.  
europalibera.org
Noul cancelar al Austriei a confirmat că actuala carantină națională va fi ridicată pe 13 decembrie
Noul cancelar al Austriei, Karl Nehammer, a confirmat marți că actuala carantină națională va fi ridicată pe 13 decembrie, cum era programat, relatează agenția DPA. Spunând că e mai mult o chestiune de circumstanțe cum se va permite redeschiderea restaurantelor și a magazinelor, Nehammer a confirmat de asemenea că miercuri la va avea loc un summit federal la care vor fi discutate detaliile ridicării carantinei. Între acestea e și posibilitatea impunerii unor măsuri mai stricte în acele regiuni ale țării unde numărul de infectări cu noul coronavirus rămâne ridicat. Cu toate acestea, actuala carantină va continua să se aplice persoanelor nevaccinate, a mai spus cancelarul austriac. După impunerea carantinei totale în 22 noiembrie, numărul de infectări din Austria a scăzut considerabil. Rata de infectare la șapte zile aproape că s-a înjumătățit, ajunmgând de la mai mult de 1.000 de cazuri la aproximativ 600 la 100.000 de locuitori.  
europalibera.org
„Presiunea economică” ar putea duce la soluționarea conflictului transnistrean (John Bolton, fost consilier prezidențial american)
„Sunt încrezător că putem face progrese [în rezolvarea conflictului transnistrean ] și cred că este important să încercăm, deoarece astfel am ridica o partea din presiune pusă acum de Rusia asupra Ucrainei” a declaratJohn Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump între 2018 – 2019. Într-un interviu cu Europa Liberă, Bolton a recunoscut că problema transnistreană este complicată dar crede că acolo, Rusia ar avea „cărți mai slabe” decât în alte conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic, cum sunt cele din Georgia sau Nagorno-Karabach, între Armenia și Azerbaidjan. În opinia fostului oficial american, NATO – subânțeles aliații occidentali – de mult nu a mai avut un „moment atât de prielnic ca cel de acum” pentru a pune capăt conflictului înghețat din R. Moldova,  după alegerea unui guvern pro-occidental la Chișinău. Bolton a numit regiunea transnistreană o republică „total nenaturală, artificială” care se află pe „ultima sută de metri” și a spus că membrii NATO ar trebui să amenințe regiunea separatistă și Rusia cu sancțiuni economice pentru a pune capăt conflictului. „Cred că presiunea economică aici este calea de urmat... să arătăm că nu acceptăm ca Rusia să creeze astfel de conflicte înghețate care provoacă atâtea tensiuni și incertitudine”, a mai spus Bolton în interviul cu Europa Liberă. În opinia lui Bolton, Moscova folosește conflictele înghețate  pentru a ține în șah fostele republici sovietice și eventualele lor ambiții de a adera la NATO – cum este cazul Ucrainei sau Georgiei. De aceea și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei trebuie văzută drept parte dintr-o strategie mai amplă a președintelui rus Vladimir Putin de a nu „scăpa” din sfera de influență a Rusiei „vecinătatea apropiată”, fostele republici sovietice confruntate cu astfel de conflicte înghețate: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina.  La care se adaugă și Belarus. Motiv pentru care toate trebuie să primească un semnal clar din partea Alianței Nord-Atlantice că ar putea fi primite dacă o doresc, dorință exprimată  până acum numai de Georgia și Ucraina. Bolton a argumentat că a lăsa oricare din aceste republici în afara opțiunii de aderare la NATO  înseamnă „practic să le spui rușilor: „puteți avea controlul ( asupra regiunii ) sau chiar (purcede la o )reanexare”, ceea ce este ceva foarte, foarte periculos”. Bolton, unul din cei mai vocali avocați ai utilizării forței militare în rezolvarea conflictelor cu Rusia, a vorbit cu Europa Liberă în ajunul summit-ului virtual de marți, 7 decembrie, între președintele americane Joe Biden și omologul său rus, Vladimit Putin. În aceea ce privește Ucraina, Bolton crede că NATO ar trebui să staționeze acolo trupe, prin rotație și să sprijine Kiev-ul cu arme de război. În acest fel, este opinia lui Bolton, Rusia va ști că orice incursiune militară pentru graniță o va „costa foarte scump”. Tot luni, 6 decembrie, în ajunul summit-ului virtual Biden – Putin, o înaltă oficialitate de la Casa Albă declara că  „o posibilă staționare de trupe” americane nu este elementul cheie al răspunsului pe care Statele Unite sunt pregătite să-l dea în cazul unei agresiuni militare rusești. Oficialul a refuzat să comenteze în ce circumstanțe, această măsură ar putea totuși intra în calcul. La sfârșitul lui noiembrie, într-un articol pentru sit-ul 19fortyfive.com, publicat în ajunul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe NATO, John Bolton îndeamna Occidentul să caute soluții politice pentru toate așa numitele conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic – Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud și estul Ucrainei. „A le aborda separat, înseamnă că facem jocul Kremlin-ului” crede Bolton.  
europalibera.org
În loc să fie eliberat, jurnalistul bielorus Andrei Kuznecik a primit un nou termen de 10 zile de închisoare
În loc să fie eliberat, jurnalistul bielorus Andrei Kuznecik a primit un nou termen de 10 zile de închisoare. Rudele lui Kuznecik, care a lucrat pentru serviciul bielorus al Europei Libere, au declarat postului nostru de radio că el trebuia să fie eliberat pe 6 decembrie, dar a rămas în arest, și peste câteva ore li s-a spus că a fost din nou declarat vinovat de huliganism și va sta încă 10 zile la închisoare. Rudele au mai spus că jurnalistul și-a menținut nevinovăția, iar lor nu li s-a permis să-i aducă pachete cu alimente, îmbrăcăminte sau scrisori. Președintele Europei Libere/Libertatea Jamie Fly a spus că prelungirea detenției lui Andrei Kuznecik e ea în sine o crimă. Ințial Kuznecik, a fost condamnat pe 26 noiembrie, după un proces în care a refuzat să recunoască verdictul că se face vinovat de huliganism. El a rămas închis acum la centrul de detenție Akrețina, unde mulți deținuți s-au plîns că au fost torturați. Soția lui Kuznecik a spus că acesta s-a întors acasă dintr-o cursă cu bicicleta în 25 noiembrie însoțit de patru bărbați în civil care le-au percheziționat locuința și l-au reținut fără nici o explicație. La sfârșitul săptămânii trecute, un alt jurnalist, Pavel Belavus, nu a fost eliberat, deși termenul lui de 15 zile de detenție expirase pe 4 decembrie. Belavus fusese condamnat pentru că a luat parte la o demonstrațiae neautorizată și a fost închis tot la Akrețina. În Belarus situația rămâne tensionată, după ce președintele Alexandr Lukașenka, aflat la putere din 1994, a reprimat violent demonstrațiile de protest împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din august 2020, pe care Lukașenka susține că le-a câștigat, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost falsificate.  
1 d
europalibera.org
Rusia și India au semnat mai multe înțelegeri bilaterale în domeniul apărării
Rusia și India au extins până în 2031 un program de cooperare militară și tehnică și au semnat mai multe înțelegeri bilaterale în domeniul apărării, inclusiv un acord pentru producerea de carabine de asalt. În plus, cele două țări plănuiesc o cooperare pe termen lung în domeniilee mineritului, construcției de vapoare, producției de îngrășăminte,  de oțel și cel al forței de muncă calificată. Anunțul a fost făcut de ministerul indian de externe Harsh Vardhan Shringl după întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și premierul Indiei Narendra Modi. Shringl a mai spus că Putin și Modi doresc să prelungească investițiile mutuale în industria petrolieră și a gazelor naturale din țara fiecăruia și au discutat lărgirea cooperării maritime în Oceanul Indian. Prezența liderului rus în India a coincis cu primele livrări către această țară ale componentelor sistemului rusesc de apărare antirachetă S-400. Din cauza acestui contract de 5.5 miliarde de dolari încheiat cu Rusia, autoritățile de la New Delhi riscă  sancțiuni din partea Statelor Unite. Un contract similar semnat de ruși cu Turcia, țară aliată în NATO, a avut ca rezultat sancționarea de către americani a autorităților de la Ankara și scoaterea Turciei din programul bombardierelor F-25, în virtutea legii de contracarare prin sancțiuni a adversarilor Americii. Statele Unite nu au decis încă dacă să acorde Indiei o derogare de la această lege pentru achiziționarea de armament rusesc, a anunțat purtătorul de cuvânt de la Departamentul de start Ned Price în 23 noiembrie. India pare să creadă că va primi această derogare după întărirea relațiilor sale cu America pentru a contracara China. Cea mai mare democrație din lume, cum e numită India, e membră în așa-numitul grup Quad, din care mai fac parte Statele Unite, Japonia și Australia și a cărui menire este să oprească creșterea influenței Chinei în regiunea indo-pacifică. Rusia este cel mai mare furnizor de arme al Indiei, care a a achiziționat în perioada 2016-2020 23% din exporturile de amament ale Moscovei. Pentru India, Rusia e de asemenea un jucător cheie în Asia Centrală și în Afganistan, după preluarea puterii de către talibani în luna august.  
1 d
europalibera.org
Jurnalistul Andrei Kuznecik nu a fost eliberat, deși condamnarea sa la 10 zile de închisoare a expirat
Autoritățile din Belarus nu l-au eliberat pe jurnalistul  Andrei Kuznecik, deși condamnarea sa la 10 zile de închisoare a expirat luni. Kuznecik, care a lucrat pentru serviciul belarus al Europei Libere, a fost condamnat pe 26 noiembrie, după un proces în care a refuzat să recunoască verdictul că se face vinovat de huliganism. El e închis în centrul de detenție Akrețina, unde mulți deținuți s-au plîns că au fost torturați. Rudele jurnalistului au declarat în 6 decembrie că nu au fost informați cu privire la eliberarea lui, iar autoritățile belaruse nu au comentat deocamdată asupra acestei situații. Soția lui Kuznecik a spus că acesta s-a întors acasă dintr-o cursă cu bicicleta în 25 noiembrie însoțit de patru bărbați în civil care le-au percheziționat locuința și l-au reținut fără nici o explicație. La sfârșitul săptămânii trecute, un alt jurnalist, Pavel Belavus, nu a fost eliberat, deși termenul lui de 15 zile de detenție expirase pe 4 decembrie. Belavus fusese condamnat pentru că a luat parte la o demonstrațiae neautorizată și a fost închis tot la Akrețina. În Belarus situația rămâne tensionată, după ce președintele Alexandr Lukașenka, aflat la putere din 1994, a reprimat violent demonstrațiile de protest împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din august 2020, pe care Lukașenka susține că le-a câștigat, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost falsificate.  
1 d
europalibera.org
CEC: turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Bălți va avea loc duminică 19 decembrie.
Comisia Electorală de la Chișinău a decis ca turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Bălți să aibă loc duminică 19 decembrie. Decizia a venit la puțin timp după ce deputata Marina Tauber, candidata Partidului Șor exclusă din cursa electorală, a contestat la Curtea de Apel Chișinău hotărârea CEC de a suspenda turul doi al alegerilor locale din acest oraș. Duminică, Curtea Supremă de Justiție a confirmat decizia Curții de Apel Bălți prin care Marina Tauber, candidata Partidului Politic ȘOR, a fost exclusă din alegeri după ce a fost acuzată că a cheltuit mai mulți bani decât permite legea în campanie. Cum Comisia Electorală Centrală a propus excluderea Marinei Tauber miercuri, iar următoarele zile au fost ocupate de judecarea cererii și a recursurilor înainte de Tauber și Partidul Șor, duminică 5 decembrie Comisia Electorală Centrală a suspendat al doilea tur al alegerilor de la Bălți.  
1 d
europalibera.org
R. Moldova finalizează procedurile de accesare a programului de 60 de milioane de euro oferit de UE pentru gestionarea crizei energetice
Republica Moldova finalizează procedurile de accesare a programului de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru gestionarea crizei energetice, a declarat la Chișinău șefa guvernlui moldovean Natalia Gavrilița, la o conferină de presă comună cu Katarina Mathernova, directoare adjunctă la Direcția Generală pentru Vecinătate și Negocieri din cadrul Comisiei Europe. Mathernova a spus că speră ca acordul privind sprijinului suplimentar de 60 de milioane de euro să fie semnat curând, cu ocazia summit-ului Parteneriatului Estic.  Potrivit postului de radio Chișinău, oficialitatea europeană a adăugat că Bruxelles-ul are și un program adițional de 15 milioane de euro destinat grupurilor vulnerabile, care ar urma să intre în vigoare anul viitor. Katarina Mathernova și-a exprimat de asemenea speranța că în a doua jumătate a lui 2022, Uniunea Europeană va reuși să sprijine Republica Moldova și prin asistența macro-financiară.
1 d
europalibera.org
Transportatorii din R. Moldova au cerut din nou majorarea tarifelor și amenință cu noi proteste
Transportatorii din Republica Moldova au cerut din nou majorarea tarifelor pentru călătorii, și amenință cu proteste de amploare dacă solicitarea lor nu e acceptată. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto anunță într-un comunicat că a trimis în 6 decembrie o scrisoare deschisă ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în care cere majorarea și ajustarea tarifului pentru călătorii în contextul creșterii prețurilor la carburanți. Transportatorii așteaptă ca autoritățile să vină cu propriile calcule și soluții care să salveze ramura transporturilor și să diminueze povara care va cădea pe umerii călătorilor. Ei au organizat deja un protest pe 25 noiembrie, zi în care au fost sistate câteva zeci de rute locale și interurbane.  
1 d
europalibera.org
Comunitatea internațională a reacționat dur după ce fosta lideră birmaneză Aung San Suu Kyi a fost condamnată la închisoare
Comunitatea internațională a reacționat dur după ce fosta lideră birmaneză Aung San Suu Kyi a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru incitare împotriva armatei și încălcarea restricțiilor Covid-19. Decizia tribunalului din 6 decembrie e prima dintr-o serie care ar putea s-o trimită pe laureata premiului Noble pentru pace la închisoare pentru mai multe decenii. Descriind condamnarea lui Suu Kyi drept „încă o încercare teribilă a regimului militar din Myanmar de a înăbuși opoziția și de a suprima liberatea și democrația”, șefa diplomației britanice Liz Truss a spus că „Regatul Unit cere regimului să-i elibereze pe deținuții politici, să se angajeze în dialog și să permită revenirea democrației”. Amnesty International spune într-o declarație că „sentințele aspre date lui Aung San Suu Kyi pe baza acestor acuzații false sînt cel mai recent exemplu al hotărîrii armatei de a elimina opoziția și de a sufoca libertatea în Myanmar”. Suu Kyi a fost arestată în februarie după o lovitura de stat militară și a fost acuzată de corupție, fraudă electorală, încălcarea legii secretelor de stat și a protocoalelor de urgență contra coronavirusului. Echipa ei de avocați a respins acuzațiile. Suu Kyi a jucat un rol central în democratizarea parțială acum cinci ani a Birmaniei, țară din sud-estul Asiei cunoscută și sub numele de Myanmar. După lovitura de stat militară, mai mulți fruntași ai Ligii Naționale pentru Democrație, partidul lui Aun San Suu Kyi, au fost condamnați la închisoare.  
1 d
europalibera.org
Președintele rus Vladimir Putin călătorește în India pentru un summit dominat de energie și comerț cu arme
Președintele rus Vladimir Putin călătorește în India pentru un summit dominat de energie și comerț cu arme. Vizita în care Putin se întâlnește cu premierul indian Narendra Modi e doar a doua sa deplasare externă de la declanșarea pandemiei COVID-19, după reuniunea la nivel înalt din iunie la Geneva cu președintele Statelor Unite Joe Biden. Prezența liderului rus în India coincide cu primele livrări către această țară ale componentelor sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400. Din cauza acestui contract de 5.5 miliarde de dolari cu Rusia, autoritățile de la New Delhi riscă  sancțiuni din partea Statelor Unite. Un contract similar semnat de ruși cu Turcia, țară aliată în NATO cu Statele Unite, a avut ca rezultat sancționarea de către americani a autorităților de la Ankara și scoaterea Turciei din programul bombardierelor F-25, în    virtutea legii de contracarare prin sancțiuni a adversarilor Americii. Statele Unite nu au decis încă dacă să acorde Indiei o derogare de la această lege pentru achizițizonarea de  armament rusesc, a anunțat purtătorul de cuvânt de la Departamentul de start Ned Price în 23 noiembrie. India pare să creadă că va primi această derogare după întărirea relațiilor sale cu America pentru a contracara China. Cea mai mare democrație din lume, cum e numită India, e membră în așa-numitul grup Quad, din care mai fac parte Statele Unite, Japonia și Australia și a cărui menire este să oprească creșterea influenței Chinei în regiunea indo-pacifică. Rusia este cel mai mare furnizor de asrmment al Indiei, care a a achiziționat în perioada 2016-2020 23% din exporturile de amament ale Moscovei. Pentru India, Rusia e de asemenea un jucător cheie în Asia Centrală și în Afganistan, după preluarea puterii de către talibani în luna august.
1 d
europalibera.org
Sofia Sapega a fost pusă sub acuzare pentru „incitare la ură”
Procurorii bieloruși au pus-o sub acuzare pe Sofia Sapega, arestată la Minsk împreună cu iubitul ei, bloggerul Raman Pratasevici, după ce Aleksandr Lukașenka a ordonat devierea unui avion de pasageri RyanAir în se aflau cei doi tineri, opozanți declarați ai regimului din Belarus. Sapega, care are cetățenie rusă, a fost acuzată de „incitare la ură”, din cauză că a publicat pe un canal Telegram date personale ale forțelor de securitate care au participat la reprimarea mișcării pro-democrație, a societății civile și a presei independente din Bielorusia, a relatat serviciul rusesc de la BBC în 5 decembrie. Dacă e găsită vinovată, Sapega riscă până la șase ani de închisoare. Sofia Sapega, o rusoaică din Belarus, și Raman Pratasevici, care e bielorus, au fost arestați în 23 mai, când un avion militar a interceptat un aparat al companiei Ryanair obligându-l să aterizeze la Minsk, o operațiune calificată de multe țări drept „deturnare de stat”. După aterizarea avionului, cei doi, care zburau de la Atena la Vilnius, au fost arestați și puși ulterior în arest la domiciliu.      
1 d
europalibera.org
UE susține „ferm” Ucraina în fața unei potențiale agresiuni rusești (Josep Borrell)
Uniunea Europeană „lucrează pentru a evita o criză", dar „va susţine ferm Ucraina" în cazul unui atac din partea Rusiei, a asigurat șeful diplomației europene, Josep Borrell, în contextul în care SUA au avertizat că Rusia ar plănui o ofensivă militară în Ucraina anul viitor. "Lucrăm pentru a evita o criză, dar, în faţa oricăror circumstanţe neprevăzute, UE va sprijini ferm Ucraina", a afirmat Borrell într-un interviu pentru ziarul italian Repubblica, în care a subliniat că este necesar ca "fiecare să reflecteze asupra consecinţelor" unui astfel de lucru. Potrivit media americane, serviciile de informaţii ale SUA consideră că Rusia are în vedere să-şi mărească prezenţa militară la graniţa cu Ucraina până la 175.000 de soldaţi, cu obiectivul potenţial de a invada această ţară anul viitor. „Am vorbit cu omologul meu rus (Serghei) Lavrov la Stockholm. Cu Lavorv şi cu (secretarul de stat al SUA Anthony) Blinken. Lavrov neagă orice fel de activitate beligerantă", a afirmat şeful diplomaţiei europene. „Săptămâna viitoare, vom avea o întâlnire la Bruxelles cu ţările Parteneriatului Estic şi cu această ocazie vom sublinia sprijinul nostru puternic pentru Ucraina. Cuvintele mele nu trebuie interpretate greşit. Lucrăm pentru a evita criza, dar, în faţa oricăror circumstanţe neprevăzute, UE va sprijini ferm Ucraina", a subliniat Borrell.  
2 d
europalibera.org
Myanmar: fosta lideră, Aung San Suu Kyi, condamnată
Lidera din Myanmar, Aung San Suu Kyi, a fost condamnat la patru ani de închisoare, în primul din procesele care s-ar putea încheia cu o condamnare  pe viață. Ea a fost găsită vinovată pentru incitarea la disidență și încălcarea regulilor Covid în temeiul legii privind dezastrele naturale. Aung Suu Kyi se confruntă cu 11 capete de acuzație, pe care le-a respins în totalitate. Ea se află în arest la domiciliu din februarie, când armata a organizat o lovitură de stat, răsturnând guvernul ei civil ales și reținând-ui pe liderii politici. Nu este clar când sau dacă Aung Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace va fi plasată în închisoare.
2 d
europalibera.org
Varianta Omicron se extinde rapid/ Proteste în multe orașe europene
Danemarca a anunțat că în decurs de numai 48 de ore s-a triplat numărul de cazuri de infectare cu noua variantă Omicron (183), care se bănuiește că este mai contagioasă decât Delta, varianta care domină acum în Europa. În alte țări europene, numărul de cazuri de Omicron este mult mai mic, dar Danemarca este una din puținele țări europene care testează intens și face o secvențiere a testelor în peste 90% din cazuri – motiv pentru care poate detecta mult mai repede răspândirea diverselor variante. La sfârșitul săptămânii trecute, zeci de mii de oameni au protestat din nou într-o serie de mari orașe europene împotriva obligației de vaccinare anti Covid-19, care este lege, pentru moment numai în Austria. Germania și Cehia se pregătesc să adopte însă legi similare iar vaccinarea obligatorie, fie și numai pentru anumite categorii de vârstă și meserii este sprijinită și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (care este de profesie medic). Protestele s-au îndreptat și împotriva restricțiilor sanitare adoptate pentru a limita creșterea rapidă a numărului de noi infectări și spitalizări cu Covid-19. În capitala Uniunii Europene, la Bruxelles, au protestat duminică sute de persoane. Cu o zi înainte, la Viena, peste 40.000 de oameni au protestat pentru al treilea weekend consecutiv, după ce Austria a devenit prima țară din Europa care a reimpus un lockdown temporar și a decis ca vaccinarea anti Covid-19 să fie obligatorie din februarie 2022. Zeci de mii au protestat pe 4 decembrie și în mai multe orașe germane. Germania a impus un lockdown celor nevaccinați dar multe landuri, confruntate cu o creștere exponențială a numărului de noi infectări, impun restricții și celor vaccinați, la limita unui lockdown. Cel mai mare protest a avut loc la Hamburg, unde s-au adunat aproximativ 5.000 de manifestanți. Protestele au avut loc și la Frankfurt, Berlin și alte orașe. Noua guvernare tripartită, care va fi condusă de social-democratul Olaf Scholz se pregătește să ceară parlamentului să aprobe și obligativitatea vaccinării anti-Covid din februarie sau martie 2022. O temă care până acum era tabu. Proteste împotriva restricțiilor sanitare au avut loc și în Olanda.    
2 d
europalibera.org
CEC explică decizia târzie de la Bălți: a vrut să elimine orice dubiu juridic (Angelica Caraman, președinta CEC)
CEC a decis să suspende turul doi al alegerilor pentru primăria Bălți, chiar dacă în duminica votului, pentru că a vrut să se evite orice dubiu juridic, a declarat duminică seară la Europa Liberă, președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman. D-na Caraman a mai explicat că CEC a vrut totodată ca situația să fie clară și pentru alegători, motiv pentru care nu a ales calea de a organiza totuși turul doi al scrutinului cu un singur candidat. Primul tur al alegerilor pentru funcția de primar la Bălți, din 21 noiembrie 2021, fusese câștigat detașat de Marina Tauber, cu aproape 50% din voturi, urmată de fostul primar interimar, Nicolai Grigorișin și de candidatul partidului PAS.   Alegerea CEC a fost însă criticată de organizației Promo_LEX, care monitorizează alegerile. Tot într-un interviu cu Europa Liberă, Nicolae Panfil – șeful echipei de observatori la Bălți – argumentează că turul doi trebuia totuși să aibă loc, pe buletine fiind însă marcat „exclus” în dreptul numelui Marinei Tauber. Oricum, Promo-LEX critică souția aleasă pentru alegeri și nu motivul pentru care Marina Tauber a fost exclusă, și anume faptul că nu a declarat banii cheltuiți pe hrana pentru echipa electorală. „Legea trebuie să stea în capul mesei” a mai spus Panfil, dar CEC trebuia să fie mai proactiv și mai rapid în a cere excluderea unui candidat.   La rândul său, președinta CEC, Angelica Caraman a respins afirmația că motivul invocat de CEC pentru excluderea candidatei Partidului Șor – banii cheltuiți pe hrană -  nu s-ar regăsi în Codul electoral sau în declarațiile de cheluieli făcute de alți candidați. Aceste gen de cheltuieli se trec la capitolul „bani pentru protocol” din anexele declarațiilor financiare, a precizat Caraman în interviul cu Europa Liberă.    
2 d
europalibera.org