Tools
Change country:
Moldova - Radio Europa Liberă/Radio Libertatea
Moldova - Radio Europa Liberă/Radio Libertatea
Cum poate ieși zootehnia din criză?
Zootehnia sau creșterea animalelor, în ferme sau în gospodării particulare, înregistrează de mai mulți ani o reducere semnificativă. Autoritățile au schimbat din 2021 formula de subvenționare pentru a impulsiona dezvoltarea domeniului și a spori investițiile. Numai că trendul negativ se menține, tot mai mulți antreprenori din domeniu își abandonează afacerile, iar R. Moldova a ajuns să importe majoritatea produselor lactate și derivatele din carne. Pentru a găsi soluții la acest capitol, ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, a convocat o ședință cu șefi de direcții agricole din raioane, la care au participat și câțiva producători. Puținele mărfuri și produse de origine animalieră de fabricație moldovenească au probleme de calitate - astfel poate fi descrisă sumar situația din domeniu așa cum au prezentat-o participanții la ședința dedicată problemelor din zootehnie convocată de ministrul Viorel Gherciu. Cirezile și stânele sunt tot mai puține, de la an la an, fermierii spun că nu sunt motivați să vândă lapte și carne din cauza prețurilor de achiziție derizorii, în schimb substituenții folosiți de procesatori, în lipsa materiei prime, sunt mai mult decât nesiguri. Aproape patru ani au trecut de la un scandal legat de găsimile vegetale ce s-ar conține în produsele lactate, dar autoritățile așa și nu ar fi făcut ordine în domeniu, susține Ion Moraru, specialist în zootehnie de la direcția agricolă Hâncești. „Dacă dorim ca să îmbunătățim situația din sector, este nevoie de introdus construcția fermelor zootehnice în programe start-up. Vă dați seama că micii și micro producători niciodată nu vor avea posibilitatea, reieșind din sursele de creditare care la noi sunt infime și băncile pe ce procente eliberează creditele, practic noi niciodată nu vom avea posibilitatea de a crea ferme moderne care cât de cât să poată intra în concurență cu procesatorii mari, să le spunem, care ne hrănesc cu ulei de palmier și alte componente pe care le pun”. Pentru a schimba starea de fapt, spune Ion Moraru de la Hâncești, trebuie gândit un sistem de stimulente, de genul subvenționarea produselor de origine, adică procesarea laptelui să se facă local, de unul sau mai mulți antreprenori cu ferme, astfel încât valoarea adăugată a produselor finite să le rămână lor. Același specialist a pus în discuție și folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie, în timp ce țările europene au decis să le diminueze. Ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, a spus că pledează nu doar pentru renunțarea la antibiotice, dar și reducerea semnificativă a pesticidelor și ierbicidelor. Potrivit lui, consecințele utilizării acestora ar depăși beneficiile. Chiar dacă din 2021 autoritățile alocă subvenții de 7.000 de lei de fiecare vită mare cornută deținută, pentru a impulsiona investițiile în fermele de lapte, datele prezentate de ministru nu denotă creșterea interesului în domeniu. Asta în ciuda faptului, potrivit ministrului Gerciu, că aceste subvenții ar fi mai mari decât în unele țări UE. „Analizând situația statistică, înțelegem că lucrurile nu stau tocmai bine. Suntem suficienți numai cu câteva produse de origine animalieră. Aici putem vorbi de ouă, carnea de porc (în jur de 95%), carnea de oaie, asigurarea cu lapte este în jur numai de 70%. La acest capitol avem mult de muncit, deoarece suntem asigurați cu unt, de exemplu, numai în proporție de 58%, cu cașcaval și brânză în proporție de 39%”. Viorel Prisăcari, crescător de capre din raionul Sângerei, a scos în prim-plan un alt obstacol - birocrația excesivă. El spune că unele acte permisive ar fi de pe timpul Uniunii Sovietice. „ Sunt un șir de acte care sunt solicitate fie pentru pornirea unei afaceri, fie pentru dezvoltarea eu, fie pentru certificarea unor produse sau, de exemplu, pentru securitatea muncii. Toate aceste lucruri trebuie să le efectueze o singură persoană care el trebuie să fie, de exemplu, și cioban, și tractorist, și jurist. Asta e un impediment foarte mare care descurajează, inclusiv și pe tineri. Ar trebui de revizuit [această listă]. Într-adevăr sunt unele care sunt necesare, dar sunt unele care sunt inutile, ele pur ;i simplu au fost copiate de pe timpul Uniunii Sovietice, dar ele nu mai sunt actuale”. Lipsa brațelor de muncă, dispariția întreprinderilor care prelucrează lână și piei, funcționari ai Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură mai bine pregătiți, au fost alte subiecte dezbătute de specialiștii prezenți la ședință. Atât procesarea, cât și importul animalelor de rase mai productive sunt chestiuni ce pot fi rezolvate ușor de fermieri dacă se asociază și acționează în comun, a fost sugestia ministrului agriculturii. Vremea când statul organiza puncte de colectare în fiecare sat a rămas în istorie. Autoritățile pregătesc un program de promovare a produsului autohton, promițând noi pârghii motivaționale, astfel încât proprietarii de ferme să investească în linii de procesare. Ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, este optimist: rostul subvențiilor e să stimuleze investițiile, iar datele pentru 2021 arată că la 1,5 miliarde lei subvenții antreprenorii au venit cu alte 4 miliarde de lei contribuția lor. Autoritățile vor căuta alte surse interne și externe pentru a completa fondul de subvenții, a mai promis ministrul Gherciu, pentru a impulsiona dezvoltarea afacerilor ce ar putea salva domeniul zootehniei.  
6 h
europalibera.org
John Bolton: E probabil unul din cele mai favorabile momente pentru soluționarea conflictului transnistrean (VIDEO)
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, John Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump, între 2018-2019, a recunoscut că problema transnistreană este complicată, dar crede că în stânga Nistrului Rusia ar avea „cărți mai slabe” decât în alte conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic, cum sînt cele din Georgia sau Nagorno-Karabach, între Armenia și Azerbaidjan. Întrebat care este poziția Vestului față de rezolvarea conflictului transnistrean, John Bolton a spus: „Noi, în Vest, avem tendința să analizăm situația fiecărei țări [fost sovietice n.r.] în parte. Impresia mea e că NATO, în ansamblu, ar trebui să decidă ce rezultat vrea. Extinderea NATO spre est, după prăbușirea Uniunii Sovietice, a fost aleatorie, și nu a ajuns la un final clar. Cred că această ambiguitate reprezintă o problemă pentru țările rămase în zona gri. Și ajungem acum la R. Moldova. Cred că în acest moment, conjunctura politică din R. Moldova este propice rezolvării problemei [transnistrene n.r.] Președinta și premmierul au un mandat popular puternic și ambele sunt interesate să rezolve acest conflict înghețat cu Rusia privind regiunea transnistreană. Eu nu subestimez dificultățile situației. Însă sunt câteva chestiuni importante ce trebuie punctate. Întâi de toate, cred că Transnistria, probabil, este unul dintre cele mai vulnerabile conflicte înghețate pentru Federația Rusă, mai ales din cauza poziției geografice, fiind teritorial departe de Rusia. Deci, din nou, nu subestimez complexitatea problemei, însă cred că știți că orice călătorie în jurul lumii începe cu primul pas, iar eu cred că Republica Moldova reprezintă acest prim pas. Însă nu este singurul. Și cred că e un fel de a spune Federației Ruse: „Și noi avem o strategie”, ceea ce în acest moment nu putem spune că avem”. De asemenea, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump a mai adăugat: „Cred că putem beneficia de pe urma poziționării Transnistriei între R. Moldova și Ucraina. De asemenea, cred că aici trebuie să luăm calea presiunilor economice. Cred că în aceasta rezidă și diferența cu situația din Belarus sau chiar Ucraina, unde presiunea economică ar putea fi insuficientă pentru a descuraja acțiunile Moscovei”. John Bolton s-a mai referit și la eventualitatea unor sancțiuni economice: „Bineînțeles, cred că ar trebui să fim ghidați de însăși guvernul R. Moldova. Dar, cum am spus mai devreme, ținând cont de circumstanțele politice actuale, avem probabil unul din cele mai favorabile momente din ultimii ani [pentru soluționarea conflictului transnistrean n.r.]. Am vizitat țara în august 2019 și sunt încrezător că putem înregistra progrese. Este important că încercăm, pentru că reprezintă o cale de a ridica un pic din presiunea la care sunt supuse acum Ucraina și forțele pro-democratice din Belarus. Dacă Federația Rusă continuă să provoace cele șase țări din zona gri [Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și Belarus n.r.] și Vestul continuă numai să răspundă, atunci nu vom prelua niciodată inițiativa, iar acest lucru va avea un final nefericit într-un fel sau altul,” mai spus John Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump.  
9 h
europalibera.org
John Bolton: E probabil unul din cele mai favorabile momente pentru soluționarea conflictului transnistrean
9 h
europalibera.org
Oxana Buzovici: „Unii dintre ei nici nu-și dau seama că sunt situații în care li se încalcă drepturile”
Suntem în săptămâna în care marcăm Ziua internațională a drepturilor omului. Datele cu care operează autoritățile arată că cele mai vulnerabile categorii de cetățeni, cărora constant li se încalcă drepturile, sunt consumatorii de droguri, persoanele HIV pozitive și lucrătoarele din domeniul sexual. Uniunea pentru Echitate și Sănătate de la Bălți a găsit o modalitate originală de a sprijini aceste grupuri: a identificat membri din comunitatea lor care își doresc să devină parajuriști, i-au instruit, iar acum aceștia își sfătuiesc semenii cum să-și rezolve problemele astfel încât să aibă acces la justiție. Detalii aflăm peste câteva minute în interviul emisiunii, alături de coordonatoarea de proiect din cadrul organizației, Oxana Buzovici. Oxana Buzovici: „Pentru noi contează ca persoana care este un parajurist specializat să aibă contact direct cu persoanele din comunitate afectate de HIV. Și aici sunt inclusiv persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele care consumă droguri. Noi avem nevoie ca să avem mesageri în special în aceste comunități, acest lucru pot să îl realizeze persoane care vin din aceste comunități. La momentul de față, echipa noastră include 17 persoane – în municipiul Bălți noi avem cinci reprezentanți, la Cahul avem două persoane, în jur de opt persoane – la Chișinău și două persoane care acum se integrează în echipa noastră din Fălești. Noi am încercat să acoperim mai multe tipuri de categorii: avem persoane care lucrează doar cu comunitățile persoanelor care trăiesc cu HIV; avem persoane care lucrează doar cu consumatorii de droguri; avem persoane care mixează, să zicem așa, au acces și la lucrători sexuali, lucrătoare sexuale care inclusiv sunt HIV pozitive sau consumă droguri la acest moment. Aici este o diferență pe care neapărat trebuie s-o menționăm. Deci, acesta este un proiect pilot, parajuriștii, conform legislației Republicii Moldova, sunt selectați și trebuie să aibă acte de studii superioare în orice domeniu sau studii în domeniul dreptului. În cazul parajuriștilor noștri, vă dați bine seama că ei sunt persoane din comunitate, ei sunt reprezentanți ai consumatorilor de droguri, unii dintre ei chiar sunt din rândul foștilor consumatori de droguri sau lucrătoare sexuale, sau persoane care trăiesc cu HIV, actualmente. În mare parte, deci majoritatea lor sunt persoane care au studii medii, iar unii dintre ei nici măcar școala nu au absolvit-o. În acest context au fost multe discuții cu Consiliul Național ca totuși să încercăm să vedem cum parajuriștii fără diplome de studii superioare pot să se includă și să devină cu adevărat parajuriști. Atunci a fost stabilit faptul că important totuși este ca parajuristul să primească instruirea specifică în calitate de parajurist. Grupurile cu care noi lucrăm sunt, în special, grupurile vulnerabile, grupurile ascunse, să zicem așa, care au niște întrebări mai specifice, de exemplu, despre reținere, despre cantitățile legale ale drogului pe care le au posibil la sine pentru consum. Aceștia se vor adresa doar la persoanele în care au încredere, pe care le cunosc și vor fi deschiși să comunice foarte concret problema cu care se confruntă anume cu persoane din comunitatea lor sau persoane despre care ei cunosc că au oferit astfel de asistență altor reprezentanți din comunitate.” Europa Liberă: Dacă vorbim de acest grup cu care lucrați de beneficiari, cât de vulnerabili sunt ei din perspectiva accesului la justiție? Oxana Buzovici: Cred că vulnerabilitatea lor vine, în primul rând, din faptul că unii dintre ei nici nu-și dau seama că sunt situații în care li se încalcă drepturile, și prin intermediul parajuriștilor ei află care sunt drepturile lor, în care situație anume le-a fost încălcat dreptul, în ce constă această încălcare și ce urmează de făcut. Aceasta ar fi una – neștiința, să zicem așa, al doilea moment – faptul că ei nu sunt gata să se adreseze cu aceste probleme la persoane din exterior. Din cauză că până la acel moment nu erau parajuriști specializați, despre multe probleme se tăcea sau dacă se auzea, sau erau spuse, erau doar foarte puține cazuri care ajungeau la juristul de la Promo-LEX sau IDOM. Vedem o dinamică de creștere a solicitărilor de încălcare a drepturilor, în special în domeniul medical și al asistenței sociale. Și aici mă refer la drepturile pacientului și drepturile persoanei care solicită asistență specializată, cum ar fi, bunăoară, suportul din partea statului, suportul social. Beneficiarii au nevoie de suport în a pregăti toate documentele și a înțelege care documente pot fi depuse sau nu pot fi depuse, sau e bine să nu fie depuse, fiindcă este o încălcare a datelor personale, deci nu e neapărat să fie prezentate; discriminarea sau încălcarea confidențialității, distribuirea informației despre date personale. În special, aici mă refer la statutul persoanei HIV pozitive sau statutul că persoana este drog-dependentă. Inițial erau multe cazuri legate de faptul că medicul ar putea să spună informația personală despre pacient poliției, la solicitarea acesteia, iar deja pe parcurs, datorită implicării parajuriștilor, aceștia chiar se implicau în comunicarea cu medicii care ofereau aceste date și ziceau că este o încălcare de lege, aduceau foarte concret acele puncte din legislație care sunt încălcate și pe moment avem tot mai puține și mai puține adresări din partea beneficiarilor.” Europa Liberă: În ce măsură rămâne o provocare sau e o provocare faptul că totuși beneficiarii sunt mai reticenți ca să se adrese cu problemele poate și mai simple, nu neapărat cele mai acute? Oxana Buzovici: Provocarea este aici în faptul că beneficiarul nu este gata să meargă până la final în soluționarea problemei. Și aici chiar avem multe cazuri când noi avem fixarea foarte concretă a situației de încălcare a drepturilor, avem structuri care pot fi implicate în soluționarea acestei situații, avocați, persoane cointeresate ca să dezvăluie astfel de cazuri la nivel de țară și să le soluționeze, dar beneficiarul nu-și dorește să facă acest lucru, el nu vrea să iasă din spațiul său de confort, el nu este gata să-și deschidă fața în fața unei întregi republici și să zică: „Da, eu sunt persoană HIV pozitivă și, iată, în acest moment mi s-au încălcat drepturile”. El spune: „Eu vreau ca voi să soluționați, dar fără implicarea mea directă”. Și iată aici provocarea este ca să găsești o soluție totuși și să schimbi această problemă sistemică, totuși ține de un sistem, este comportamentul medicilor sau persoanelor care activează în domeniul medical. Mă refer și la asistentele medicale sau lucrătorii care sunt în coridor și, posibil, au auzit informația și aceasta se transmite. Aici este nevoie de o intervenție sistemică și noi, la momentul actual, analizăm posibilitățile de a soluționa astfel de cazuri prin intermediul ONG-urilor care fixează situația și prin intermediul organizațiilor de drept care sunt gata să lucreze cu mai multe cazuri fixate, dar să le unifice într-o solicitare comună, fără a prezenta o persoană concretă.” Europa Liberă: În ce măsură putem spune că lucrurile s-au schimbat în decursul ultimilor 10 ani? Oxana Buzovici: „Noi avem o experiență de foarte lungă durată în comunicarea cu organele de drept, în special cu inspectoratele de poliție și polițiștii care se implicau și veneau lângă cabinetul narcologului pentru a depista consumatorii de droguri care veneau acolo pentru a primi tratamentul de substituție cu opioide. La momentul de față, iată, dacă facem așa o analiză, o scanare a ultimilor 5 ani, inclusiv perioada asta de când avem și parajuriști, această situație s-a schimbat substanțial, polițiștii au devenit persoanele care împreună cu parajuristul merg în teritoriu și depistează familii vulnerabile, unde polițistul nu este implicat, parajuristul comunică cu persoana, inclusiv îi propune să meargă la anumite servicii, îi propune să facă testarea la HIV, hepatită, tuberculoză. Și iată, datorită acestei conlucrări, la momentul actual, chiar anul acesta, noi avem situații când au fost depistate persoane cu care noi nu interacționam ca și organizație, dar datorită conlucrării parajuriștilor, lucrătorilor din organizație și polițistului noi am depistat persoane HIV pozitive în rândul persoanelor vulnerabile.” Europa Liberă: Cum că explicați, cum a avut loc această schimbare de comportament? Oxana Buzovici: „Eu cred că acest lucru ține foarte mult și de schimbările care au avut loc și la nivelul de structură a Inspectoratului General de Poliție sau în genere a strategiei pe care ei se bazează și dorinței de a deveni ca polițiști mai aproape de comunitate. Cred că datorită acestui fapt și comunicării active a organizației cu organele de drept a dus treptat la această schimbare. Comunicând cu polițiștii și explicând perspectiva comunităților, implicând persoane din comunitate ca să vorbească despre aceste probleme, treptat se fac anumite schimbări și în percepția polițiștilor, a grupurilor noastre, inclusiv în legislație, în strategia pe care la acest moment, de exemplu, strategia antidrog care se creează. Și acest lucru îmbunătățește activitatea polițiștilor. Anume acest fapt, iată, treptat-treptat a dus la aceste schimbări și la posibilitatea de a avea în prezent polițiști care vin la noi, care inițial veneau și spuneau: „Am nevoie de informația despre domnul cutare, dați-mi adresa unde să-l găsesc” și acum el vine și spune: „Haideți împreună, am planificat pe mâine ieșirea și mergem ca să comunicăm, iată, cu aceste persoane și poate le propuneți serviciile voastre”. Sau o activitate mai recentă care a apărut iarăși din necesitatea locală în care poliția împreună cu parajuriștii merg pe străzile orașelor, depistează inscripții cu denumirea magazinelor online de comercializare a drogurilor, în special a drogurilor sintetice noi, care afectează tinerii, acoperă aceste inscripții și comunică cu populația, zicându-le despre aceste inscripții, despre riscurile acestor inscripții și către cine să se adrese în caz că observă astfel de inscripții. S-au schimbat foarte mult tendințele polițiștilor și ei înțeleg foarte mult că trebuie să se axeze asupra identificării celor care comercializează, și nu asupra celor care consumă.” Europa Liberă: Altă categorie de specialiști, probabil la fel de importantă, o au medicii? Oxana Buzovici: „În continuare, cele mai multe solicitări și încălcări de drept sunt anume în domeniul acesta și de aceea noi am început să comunicăm activ și vorbim despre aceste situații. Noi, ca și organizație, ne străduim foarte mult să găsim suport din exterior pentru a menține activitatea în continuare a parajuriștilor, să o facem mai performantă, dar dacă nu va fi finanțare și dacă statul totuși nu va face această modificare în legislație și nu va accepta necesitatea acestei activități a parajuristului specializat, atunci va fi un risc destul de mare ca, din lipsă de finanțare, să nu putem asigura astfel de serviciu în continuare. Și noi ne dăm bine seama, noi, ca și structură, ca și organizație care coordonăm aceste grupuri, încercăm să ținem totul în focusul nostru, ca să asigurăm continuarea serviciului, dar, totodată, analizăm posibilitățile totuși de a prelua, cel puțin treptat, de către stat aceste servicii.”  
9 h
europalibera.org
Siegfried Mureșan: „Să ne ținem de reformare și modernizare pentru moment”
După reuniunea Comitetului parlamentar R. Moldova - UE la care au fost abordate subiecte ce țin de ultimele evoluții politice de la Chișinău, precum și alte chestiuni de pe agenda de asociere, președintele delegației UE la Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-un interviu pentru Europa Liberă a declarat că UE ar putea suplimenta sprijinul macrofinanciar existent pentru Republica Moldova, după ce va ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional. R. Moldova va primi pentru următorii 3 ani din partea Uniunii Europene și suma de 600 milioane de euro pentru un plan de relansare economică.   Europa Liberă: Ați fost la Chișinău cu ocazia celei de-a X-a reuniuni a Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Care sunt concluziile după vizita în Republica Moldova? Dar mai întâi felicitări pentru înalta distincție care v-a fost conferită de către președinta Maia Sandu. Siegfried Mureșan: „Mulțumesc mult! Distincția conferită de dna președinta Maia Sandu este o onoare deosebită pentru mine, a constituit o surpriză pentru mine și mă obligă, mă responsabilizează să mă implic în continuare pentru Republica Moldova și pentru a sprijini în continuare parcursul european al Republicii Moldova. Dorința mea în ultimii ani a fost ca cetățenii Republicii Moldova să poată trăi în siguranță și în stabilitate la fel ca toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene și să aibă o perspectivă de prosperitate. Aceasta a fost dorința mea în ultimii ani, aceasta rămâne dorința mea și în următorii ani și pentru asta voi continua să mă implic. Încă o dată mulțumesc mult președintei Maia Sandu, mulțumesc mult și Dvs. pentru încurajare și pentru mesaj.” Europa Liberă: Ați avut o agendă destul de încărcată de această dată, practic două zile pline, am putea să le spunem. Să ne spuneți – care sunt concluziile de pe urma discuțiilor purtate cu autoritățile Republicii Moldova, cu societatea civilă?   Siegfried Mureșan: „Concluzia principală a vizitei noastre de săptămâna trecută la Chișinău este că Republica Moldova se îndreaptă în direcția corectă. În Republica Moldova a început, în sfârșit, procesul de reforme pe care oamenii, pe bună dreptate, le-au așteptat de mulți ani de zile și reforme care vor permite și fructificarea potențialului Republicii Moldova, reforme care vor permite și ajutorarea consistentă a Republicii Moldova de către partenerii internaționali, de către partenerii de dezvoltare în perioada următoare. După cum știți, în ultimii ani au lipsit la Chișinău guverne care să aplice în mod hotărât reforme în toate domeniile societății, guverne care să gândească, în primul rând, pentru oameni și guverne care să-și respecte angajamentele luate față de parteneri, față de sectorul privat, față de partenerii de dezvoltare. Toate aceste lucruri ne-au lipsit, iar săptămâna trecută am condus la Chișinău o delegație a Parlamentului European, al cărei scop principal a fost să transmitem autorităților din Republica Moldova că Parlamentul European este alături de el în acest proces de reformă. Scopul vizitei noastre a fost să vedem cum putem face și mai mult în perioada următoare. Ne-am întâlnit cu președinta Republicii Moldova, cu dna prim-ministru, cu ministrul afacerilor externe, al justiției, al economiei și al finanțelor, ne-am întâlnit cu toate fracțiunile parlamentare, cu președintele parlamentului, cu societatea civilă, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și am alocat în cadrul acestei vizite în mod intenționat mult timp Parlamentului Republicii Moldova, deoarece săptămâna trecută, luni, președintele Parlamentului European și președintele Parlamentului Republicii Moldova au semnat un memorandum de înțelegere și cooperare, un memorandum care își propune întărirea relațiilor între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova și, datorită acestui memorandum, vom putea face mai mult la nivel parlamentar.” Europa Liberă: Dar ce se poate de făcut mai mult, adică ce nu s-a făcut, ce rezerve nevalorificate ar exista? Siegfried Mureșan: „Păi, în primul rând, am constatat în discuțiile avute săptămâna trecută că prioritățile Republicii Moldova și prioritățile Uniunii Europene în această perioadă sunt în mare parte aceleași. Șocul inflaționist, dezinformarea și economia „verde” Cu toții suntem preocupați de securitatea energetică, de creșterea prețului la gaze, în primul rând, implicit la energie, deci, șocul inflaționist; cu toții suntem preocupați de dezinformare, de știri false și de propagandă, cu toții trebuie să depășim pandemia, să reclădim economia și s-o ajutăm după această pandemie. Și am constatat cu bucurie că și la Chișinău există o preocupare față de tranziția economiei spre o economie mai modernă, mai verde, mai puțin poluantă și mai digitală, fiindcă e clar că, dacă mergem spre noi surse de energie, spre energia regenerabilă, ne reducem și dependența energetică de un anumit furnizor. Și practic am hotărât că vom pune la aceeași masă experții din Parlamentul European și din Parlamentul Republicii Moldova în fiecare dintre aceste domenii. Vom avea în delegația Parlamentului European cu Republica Moldova europarlamentari responsabili de fiecare dintre aceste domenii: securitate energetică, justiție, valori europene, stat de drept, depășirea crizei generate de coronavirus, tranziția spre o economie verde. În fiecare dintre aceste domenii voi desemna în delegația Parlamentului European cu Republica Moldova pe un coleg responsabil, care va lucra cu un alt coleg responsabil din Parlamentul Republicii Moldova și, mai ales, voi înlesni și cooperarea la nivelul comisiilor de specialitate, căci în Parlamentul European există multe expertize la nivelul comisiilor de specialitate. Și acum, având acest memorandum, semnat de președintele Parlamentului European, e clar că comisiile de specialitate vor fi dispuse să facă mai mult cu Republica Moldova. Asta unu la mână - întărirea cooperării parlamentare pe fiecare dintre domeniile prioritare; doi la mână – vom sprijini funcționarii din Parlamentul Republicii Moldova, administrația, consilierii cu programe de dezvoltare, pot avea inclusiv stagii, burse în Parlamentul European pentru a vedea cum se face administrație publică în Parlamentul European.   Vor veni, de asemenea, colegi din Parlamentul European; Parlamentul European va facilita, de asemenea, va susține programele de pregătire în traninguri pentru ei chiar și la Chișinău, scopul fiind să creștem nivelul de expertiză al funcționarilor, al colegilor, al consilierilor din Parlamentul Republicii Moldova și cu ei vom putea face mai multe evenimente publice, fiindcă dorim ca această colaborare a noastră din care ies lucruri bune pentru cetățenii Republicii Moldova să aibă și un caracter public, oamenii să vadă cât mai mult Parlamentul European prezent în Republica Moldova. Și, în plus, vom face lucrurile pe care le-am făcut și până acum de sprijinire politică a agendei Republicii Moldova și vom lucra strâns cu Comisia Europeană, fiindcă multe din lucrurile concrete Comisia Europeană le propune sau le decide pentru Republica Moldova, dar sprijinul politic din partea Parlamentului European e foarte important.” Europa Liberă: Ați amintit despre criza gazelor și despre nevoia de a căuta alternative pentru importul acestor resurse energetice. Republica Moldova a promis că în 2022 va implementa Pachetul energetic III european, chiar dacă a fost semnat acest contract cu Gazprom-ul rus. Ați abordat acest subiect la Chișinău? Credeți că va avea această voință politică conducerea de la Chișinău să implementeze acest Pachet energetic III? El demult trebuia să fie implementat.   Siegfried Mureșan: „În ultima discuție pe care am avut-o cu Dvs., eram chiar la începutul crizei gazelor atunci, în prima parte a lunii octombrie, v-am spus atunci următorul lucru: criza gazelor nu trebuie amestecată cu niciun alt dosar politic, este o situație pură de natură comercială și trebuie negociat un nou contract comercial. Inclusiv datorită sprijinului Uniunii Europene, sprijinului financiar, dar și al întregii expertize a Uniunii Europene ce a fost pusă la dispoziția Republicii Moldova, Republica Moldova a fost într-o situație mai bună când a negociat contractul la finalul lunii octombrie, decât a fost la primele negocieri la începutul lunii octombrie și s-a reușit renegocierea unui nou contract. Relația cu Gazprom trebuie să fie pur comercială Și aceasta a fost opinia mea de la început: trebuie să fie un contract comercial în care un furnizor livrează gaz și un consumator primește acel gaz, plătind prețul contractului. Așa ar trebui să fie acest contract și nimic mai mult, iar Republica Moldova are semnat cu Uniunea Europeană un Acord de Asociere, care prevede o serie de măsuri, o serie de angajamente, inclusiv implementarea acestui pachet energetic, implementare care trebuie făcută. În plus, e clar că Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova în construirea de surse alternative, de multe alternative de aprovizionare. Cu cât Republica Moldova are posibilitatea de a se aproviziona pe alte căi, din alte zone, pe alte rute de tranzit, cu atât și puterea Republicii Moldova în negocierea cu orice furnizor crește. De aceea, interconectarea cu Uniunea Europeană, în special cu România, va fi un domeniu prioritar de cooperare cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană va oferi sprijin și sunt sigur că și Guvernul României va fi de partea Republicii Moldova, am convingerea că acest subiect va fi discutat în cadrul ședinței comune de guvern ce va avea loc la începutul anului următor. ​ În plus, din pachetul de 600 de milioane de euro, sprijin de la Uniunea Europeană, va trebui să folosim banii oricum pentru îmbunătățirea infrastructurii energetice, de transport, rutiere și feroviare și a celei digitale, dar trebuie să folosim acești bani pentru a investi și în noi surse de energie, în energia regenerabilă, care să fie pe teritoriul Republicii Moldova, prin care Republica Moldova să nu mai depindă de niciun furnizor extern. Deci, interconectare și investire în surse regenerabile, ambele menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova, să reducă vulnerabilitatea și, implicit, să reducă și costurile, căci cu cât ai mai multe posibile surse, cu atât, evident, un producător nu mai poate utiliza poziția de monopol pe care o are în relația cu tine.” Europa Liberă: Dle Mureșan, ați amintit la începutul acestei discuții că autoritățile de la Chișinău sunt hotărâte să promoveze reforme. Deocamdată, guvernarea se focusează mult pe reforma justiției. Este adevărat că este o reformă importantă reforma justiției și lupta împotriva corupției, dar parcă s-ar mai cere să își îndrepte atenția și către alte reforme. Condiționalitățile pentru ca banii din partea Uniunii Europene să ajungă la Chișinău rămân în vigoare sau acum, pentru că a ajuns la putere o guvernare pro-occidentală vin, să zic așa, mult mai ușor banii pe care îi oferă UE Republicii Moldova?   Siegfried Mureșan: „Condiționalitățile Uniunii Europene față de Republica Moldova sunt aceleași, indiferent de cine este la guvernare, doar că unui guvern hotărât să reformeze îi este mult mai ușor să îndeplinească acele condiții decât unui guvern care nu face nimic. E foarte simplu acest lucru, dacă ești bine pregătit, dacă ești hotărât, câștigi competiția, alegi distanța mult mai ușor. Dacă nu dorești nici măcar să pornești procesul de reformă, n-ai cum să ajungi la linia de finiș în timpul dat, în timpul agreat. Deci, condiționalitățile sunt aceleași, încrederea în momentul de față în Republica Moldova este mai mare din partea partenerilor de dezvoltare și a instituțiilor europene decât a fost oricând în ultimii ani și datorită acestei încrederi am reușit să creionăm pachetul de asistență economică de 600 de milioane de euro, exact conform nevoilor Republicii Moldova într-un timp record și Republica Moldova să fie prima țară din afara Uniunii Europene căreia i-am oferit un pachet de asistență economică identic cu cel oferit după criza generată de coronavirus...” Europa Liberă: Când ajung aceste 600 de milioane de euro la Chișinău?   Siegfried Mureșan: „Acești bani sunt la dispoziție pe următorii ani de zile, ei sunt la dispoziție începând cu momentul de față. De îndată ce guvernul vine cu proiecte, acești bani vor veni, ei sunt la dispoziția Republicii Moldova deja, în momentul de față. Am reușit tot datorită bunei cooperări dintre autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană să sprijinim nu doar financiar, dar și financiar pe durata crizei gazelor și, dacă acordul cu Fondul Monetar Internațional se încheie cu bine, vom reuși să venim și cu un nou pachet de asistență macrofinanciară cât de curând. În privința reformei justiției, că m-ați întrebat, reforma justiției a fost una dintre principalele griji ale cetățenilor Republicii Moldova în ultimii ani de zile. Întotdeauna cetățenii Republicii Moldova în ultimii ani au spus că se întâmplă prea puține lucruri în justiție, n-au spus niciodată că se întâmplă prea multe reforme și că justiția e prea independentă sau prea puternică, nu, întotdeauna s-a spus: justiția n-a recuperat miliardul, justiția nu a lămurit frauda din sistemul bancar, pentru care toți cetățenii Republicii Moldova au plătit și au garantat, justiția din Republica Moldova nu-i sancționează pe corupți, mai ales pe marii corupți. Faptul că acum guvernul își îndreaptă atenția către reforma justiției nu este un lucru rău, ci, dimpotrivă, este un lucru bun și este exact ceea ce oamenii au cerut, reforma justiției a fost principala grijă a oamenilor, inclusiv în toate cercetările sociologice, în toate sondajele de opinie făcute în ultimii ani de zile. Este un lucru bun și faptul că autoritățile își îndreaptă atenția, guvernul, majoritatea parlamentară spre reforma justiției arată că își îndeplinesc promisiunile făcute în campania electorală. Sigur că sunt și multe alte reforme...” Europa Liberă: Dar justiția acum a eliminat-o din cursa pentru alegerile din municipiul Bălți pe dna Tauber. Ce părere aveți despre acest caz și cum este înțeles el la Bruxelles, pentru că în presa internațională s-a mediatizat pe larg excluderea dnei Tauber din cursa pentru alegerile locale din municipiul Bălți? Siegfried Mureșan: „Vă spun același lucru pe care vi l-aș spune întotdeauna: autoritățile trebuie să respecte legea, să aplice legea și să-și îndeplinească misiunea în fiecare caz. Noi, ca oameni politici, trebuie să ne asigurăm că instituțiile statului pot lucra, pot lucra independent, aplică legea, își fac misiunea, dar oamenii politici nu au niciodată a comenta despre cazuri individuale. S-a luat o decizie acolo, repet, autoritățile pe baza legilor și pe baza competențelor pe care le au trebuie să decidă întotdeauna. Deci, nu am nimic a comenta pe acest caz specific. Pentru a încheia pe reforma justiției și pe celelalte reforme, oamenii așteaptă de foarte mult timp reforma în justiție, de aceea e foarte bine că guvernul a început-o cu respectarea întotdeauna a tuturor normelor și standardelor internaționale și europene, cu respectarea avizelor, a recomandărilor Comisiei de la Veneția, toate aceste lucruri sunt foarte importante, sunt susținute de Uniunea Europeană. Guvernul în ultimele săptămâni a trebuit să gestioneze o serie de crize, inclusiv criza gazelor. S-a văzut clar că s-a trecut cu bine, trebuie să asigure guvernarea curentă a țării și să înceapă procesul de reformă. Deci, a asigura mersul curent al țării, a gestiona situațiile neprevăzute, crizele care au apărut și trei – a începe procesele de reformă, guvernul are multe de făcut în paralel. Sigur că oamenii așteaptă totul deodată, în același timp, dar cred că acest bilanț al primelor săptămâni e un bilanț pozitiv și e un bilanț care ne duce pe noi, reprezentanți ai instituțiilor europene, spre concluzia că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție bună și ne dă nouă, instituțiilor europene, posibilitatea să ne implicăm în continuare în sprijinul cetățenilor Republicii Moldova.” Europa Liberă: S-a anunțat deja că o parte din asistența oferită de Uniunea Europeană va fi direcționată către autoritățile publice locale. Credeți că e nevoie și de o reformă administrativ-teritorială în Republica Moldova?   Siegfried Mureșan: „Am adus acest subiect în discuție cu dna prim-ministru. Reforma administrației publice și reforma administrativ-teritorială este inclusiv o preocupare din partea noastră, a Parlamentului European, autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească cel mai bun moment, cea mai bună cale și cel mai bun model care corespunde realităților din Republica Moldova, dar un lucru este clar: 1) noi vrem ca banii să ajungă la oameni, să ajungă acolo unde este nevoie de ei; 2) adesea în comunitățile locale se știe cel mai bine care sunt nevoile oamenilor, deci, adesea dacă decizia se ia la nivel local, regional pot fi finanțate proiecte care corespund mai degrabă nevoilor oamenilor, decât dacă decizia e luată undeva în capitale, la Chișinău sau chiar și mai departe, la nivel european.   Deci, vrem să ne asigurăm că banii ajung acolo unde e nevoie – unu la mână; doi la mână – a permite luarea deciziei la nivel local este o garanție în acest sens, dar trei la mână – avem nevoie de structuri administrative la nivel local capabile să aibă expertiză, capabile să acceseze aceste fonduri europene, să pregătească proiecte bune, câștigătoare, care să respecte standardele europene. Deci, e clar că avem nevoie de o reformare la nivel local, la nivel regional, de structuri suficient de mari și viabile pentru a aduna expertiză și pentru a accesa aceste fonduri europene, și pentru a implementa proiectele, fiindcă implementarea proiectelor nu este simplă. Implementarea unui proiect e un proces complicat și dacă fondurile sunt accesate direct de autorități, dacă fondurile pot fi accesate direct de autoritățile locale, e clar că aceste autorități au nevoie de competențe suplimentare pe care nu merită să le dezvolți la nivelul fiecărei comune, că sunt prea multe comune și nu se poate să ai atâția oameni pregătiți și nici măcar nu este nevoie. Trebuie organizate structurile la nivel local într-un mod în care guvernarea eficientă la nivel local chiar să fie posibilă.” Europa Liberă: Ați spus ceva mai devreme că s-ar putea să apară oportunitatea unui pachet suplimentar de finanțare? Siegfried Mureșan: „Am spus acest lucru și l-am spus pe durata vizitei noastre la Chișinău și în conferința de presă oficială. De îndată ce Republica Moldova concluzionează cu succes programul cu Fondul Monetar Internațional, noi, Uniunea Europeană, suntem pregătiți să ne implicăm cu un nou pachet de asistență macrofinanciară la fel cum am făcut și în anii anteriori. Nouă asistență macrofinanciară din partea UE, după FMI După cum știți, ultimul pachet de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro s-a desfășurat în două tranșe de câte 50 de milioane de euro. Este o dovadă de solidaritate a Uniunii Europene cu Republica Moldova și o dovadă a dorinței noastre de dezvoltare în Republica Moldova. Faptul că în perioada următoare, dacă Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional ajung la un acord care să certifice că din punct de vedere economic Republica Moldova e stabilă și e pe drumul cel bun, dacă acest acord cu Fondul Monetar Internațional se va certifica, vom veni și noi, Uniunea Europeană, cu un pachet suplimentar de asistență macrofinanciară în perioada următoare.” Europa Liberă: La Chișinău v-ați întâlnit și cu opoziția. Așa e? Siegfried Mureșan: „Așa este.” Europa Liberă: Și ea s-a plâns că nu mai sunt respectate toate normele democratice, că e obstrucționată activitatea în parlament... Ce v-au mai spus cei din opoziție?   Siegfried Mureșan: „În orice democrație e firesc să existe guvernare și să existe opoziție și e firesc atunci când treci de la guvernare în opoziție să simți că ai mai puțină capacitate de a influența mersul țării. În fond, guvernarea înseamnă putere și opoziția înseamnă pierderea puterii, dar e foarte important ca drepturile opoziției să fie respectate într-o democrație, fiindcă aceasta este diferența între o țară guvernată democratic și o țară care nu este guvernată democratic ca drepturile opoziției să fie respectate. Nu înseamnă asta că ideile opoziției, care sunt minoritare la nivelul societății și la nivelul parlamentului, să devină literă de lege, nu, dar drepturile parlamentarilor din opoziție să fie respectate. Și concluzia vizitei noastre în parlament: ne-am întâlnit cu președintele parlamentului, am avut o ședință lungă a Comitetului parlamentar de asociere la care au participat împreună reprezentanții majorității și reprezentanții minorității și am avut ședințe separate cu reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, cu guvernarea și cu opoziția. Concluzia noastră a fost că drepturile opoziției în Parlamentul de la Chișinău nu sunt în niciun fel în pericol, că guvernul și majoritatea parlamentară își exercită atributul de a guverna țara, de a o conduce, care este un atribut normal, dezbaterile parlamentare au loc, opoziția își poate exercita rolul pe care îl are, acela de opoziție.” Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă ați abordat cumva și situația din regiunea transnistreană. De ce vă întreb și despre această dimensiune? Pentru că în cel mai apropiat timp peste Nistru vor avea loc așa-zise alegeri, între timp, liderul de la Tiraspol, Krasnoselski, s-a adresat cu o scrisoare către președinta Maia Sandu. În ce măsură sunteți preocupați astăzi și de apropierea celor două maluri ale Nistrului?   Siegfried Mureșan: „Am abordat acest subiect, suntem preocupați de situația din regiunea transnistreană, inclusiv cum putem ajuta concret cetățenii de acolo, dar din cauza faptului că nu există un vicepremier pentru reintegrare în momentul de față, nu am avut pentru acest subiect un partener de dialog așa cum am avut pentru subiectele economice cu ministrul economiei, ministrul finanțelor. Pentru reforma justiției am avut discuții foarte bune cu ministrul justiției și cu procurorul general interimar, pe chestiunile politice mari de pe agenda europeană am discutat în detaliu cu ministrul afacerilor externe și, desigur, și cu dna prim-ministru și cu dna președintă, dar acest subiect nu l-am putut aborda, din păcate, în detaliu, fiindcă nu este un responsabil în momentul de față la nivelul guvernului. Ne-am exprimat în discuțiile cu reprezentanții guvernului speranța ca această poziție să fie ocupată cât de curând, tocmai pentru a putea face față provocărilor, situațiilor care apar în regiunea transnistreană și pentru a putea face progrese pe acest dosar în perioada următoare. Deci, am discutat subiectul, dar nu în detaliu, sper ca dățile viitoare să putem face mai multe progrese și sper să avem o persoană responsabilă la nivelul Guvernului Republicii Moldova cât de curând.” Europa Liberă: Pentru că v-ați întâlnit cu șeful diplomației, Nicu Popescu, și pentru că autoritățile de la Chișinău vă vorbesc acum despre ireversibilitatea parcursului european, ce ar însemna o apropiere mai mare a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, dacă nu există o perspectivă clară oferită de Bruxelles statelor din imediata vecinătate?   Siegfried Mureșan: „O perspectivă există. A nu se confunda perspectiva europeană cu cunoașterea unei date concrete de aderare la Uniunea Europeană. Ce există în momentul de față? Există voință mai mare decât oricând de ambele părți, în Republica Moldova și la nivel european de cooperare și reformare. Dacă în momentul de față aș merge la partenerii din instituțiile europene și aș spune: „Haideți să discutăm concret despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, m-aș lovi de rezistență și ar fi păcat, fiindcă percepția este că în momentul de față Republica Moldova mai are de implementat reforme, de îndeplinit câteva standarde europene înainte de a putea discuta de aderare. Și dacă am purta această discuție concretă despre data aderării, riscăm să blocăm alte discuții și alte progrese și de aceea cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru cetățenii Republicii Moldova în momentul de față este să reformăm și să modernizăm Republica Moldova. Asta așteaptă oamenii: justiția să facă dreptate, școlile să fie bune, spitalele să fie modernizate, să fie extinse, drumurile să fie îmbunătățite, dependența energetică de Federația Rusă să fie redusă. Trebuie să lucrăm pe toate aceste domenii, să întărim autoritatea statului, să întărim instituțiile publice, să modernizăm economia, să existe locuri de muncă stabile, bine plătite și să existe o perspectivă de dezvoltare în special pentru tineri în Republica Moldova. Ei, dacă facem toate aceste lucruri, peste câțiva ani de zile, când realitatea în Republica Moldova va fi că Republica Moldova s-a dezvoltat și e pregătită de aderare și ca atare și percepția la nivelul instituțiilor europene va fi aceeași, discuția despre aderare atunci va fi una mult mai simplă și sunt sigur că poate avea un deznodământ pozitiv. Dacă am începe-o acum, riscăm să ne blocăm în această discuție și să nu mai putem face lucrurile bune pe care le așteaptă oamenii. Cred că e mai bine pentru oameni acum să modernizăm școli, spitale, să absorbim fonduri europene, decât să ne blocăm într-o discuție despre o dată utopică, care oricum nu poate deveni realitate înainte de reformare și de modernizare ca atare. Haideți să ne ținem de reformare și modernizare pentru moment, acestea sunt lucrurile care îmbunătățesc viața oamenilor.”  
europalibera.org
Alina Spătaru (Platforma DA): „Să anulăm alegerile” de la Bălți și să reluăm votul în 2022
Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a decis ca turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Bălți să aibă loc în două săptămâni, duminică 19 decembrie. Inițial era programat pentru 5 decembrie dar a fost suspendat în ultimul moment, după ce Curtea Supremă de Justiție a confirmat - printr-o sentință definitivă - excluderea Marinei Tauber, candidata Partidului Șor, din cursa pentru primăria Bălți. Arina Spătaru, o fostă parlamentară a Platformei DA - care a încercat, dar nu a reușit să se înscrie în cursa de la Bălți - crede că scrutinul ar trebui reluat de la zero. Cu ce argumente? Europa Liberă: Dna Arina Spătaru, Comisia Electorală Centrală a hotărât: în două săptămâni, pe 19 decembrie, va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin cu următorii doi candidați. Cum vi se pare?   Arina Spătaru: „Eu cred că decizia aceasta este incorectă și în termenele prevăzute de lege o voi contesta la Curtea de Apel, pentru că am spus de la bun început că aceste alegeri n-au fost bine pregătite de către CEC; am spus de la bun început că Codul electoral este unul învechit și vedeți că bălțenii au trecut prin acest experiment urât. Eu cred că aceste alegeri au fost total compromise și rezultatul lor l-am văzut ieri. Eu nu iau partea nimănui în acest caz, eu sunt de partea bălțenilor și bălțenii deja nu mai vor turul doi, pentru că deja prea multe nelegiuiri, nedreptăți s-au întâmplat în acest caz, iar având în vedere că în turul doi a nimerit candidata care avea 15 mii de semnături, dar care prin acțiunile sale a compromis aceste voturi, și totuși este o parte mare de cetățeni care au participat la alegeri, eu cred că ar fi cel mai bine să mutăm fila, să anulăm alegerile și să oferim CEC-ului, parlamentului, guvernului jumătate de an să își revadă acțiunile, să corecteze greșelile, să umble la Codul electoral, să se clarifice cu cadrul legal, să se clarifice cu participanții furtului miliardului și să ne ofere încă o șansă în luna mai 2022. Eu cred că aceasta ar fi cea mai bună soluție. Între timp, bălțenii se vor întări, între timp vom trece peste iarna asta complicată, între timp vom consolida societatea bălțeană și vom veni cu toții - și candidații care au fost cei mai plați și cei mai urâcioși, poate vor apărea candidați noi, și eu în calitate de candidată care nu am fost înregistrată -, ne întărim cu toții și venim la niște alegeri libere și corecte în luna mai. Cred că asta-i cea mai bună soluție pentru bălțeni.” Europa Liberă: Dar decizia deja a fost luată. Arina Spătaru: „Da, dar dna președintă a CEC-ului a recunoscut că această hotărâre este în drept să fie atacată la Curtea de Apel timp de 3 zile.” Europa Liberă: Și, pe de altă parte, CEC zice că tehnic, chiar dacă ar fi poate o soluție bună asta despre care vorbiți Dvs., tehnic ar fi imposibil. Arina Spătaru: „Codul electoral nu ne explică soluția în cazul fără de precedent care s-a întâmplat la Bălți. Deci, noi nu avem un exemplu cum trebuie să procedeze CEC-ul, cum să organizeze turul doi, dacă un candidat a fost exclus. În schimb, Codul electoral conține un articol în care se spune: în cazul când alegerile au fost compromise și în perioada acestor alegeri au avut loc niște încălcări drastice ale Codului electoral, atunci instanța judecătorească poate să oblige CEC-ul să fie anulate alegerile. Iată aici este o claritate care nu poate fi pusă la îndoială.” Europa Liberă: Dar când ziceți că „alegerile au fost compromise”, ce exact aveți în vedere? Arina Spătaru: „Noi avem demonstrația acestui lucru prin faptul că candidata care a luat cele mai multe voturi în primul tur a încălcat legislația în direcția financiară, deci este evident și acest caz cu aceste prânzuri este unul din exemple. Dacă noi ne apucam și căutam demonstrații la transport, la care nu au fost declarate toate cheltuielile, dacă demonstram că staff-ul electoral a fost compus din oameni care au venit de după graniță, dacă demonstram că multă publicitate a fost făcută iarăși cu contabilitate dublă, eu cred că plafonul era trecut de mai multe ori, dar dacă noi avem o decizie finală judecătorească prin care este demonstrat că candidata Partidului „Șor” a încălcat, și aceasta nu este prima încălcare, este important cetățenii să înțeleagă că Partidul „Șor” a mai primit avertismente în perioada primului tur cu privire la faptul că ascundeau și nu raportau cheltuielile financiare făcute în realitate. Eu cred că lucrul acesta este o bună demonstrație întărită legal despre faptul că aceste alegeri nu au fost corecte și despre faptul că au fost compromise.” Europa Liberă: De ce, pe de altă parte, aceste încălcări pe care le enumerați Dvs. acum nu s-au putut demonstra? Arina Spătaru: „Eu am să vă spun prin prisma mea, pentru că m-am adresat pe data de 29 noiembrie. De ce n-au făcut-o ceilalți candidați care deplâng prin studiouri că au avut loc încălcări? Capacitățile echipei mele și resursele mele pe care le-am putut folosi au fost un caz, ceilalți candidați, ceilalți oameni activi din Bălți puteau să demonstreze și alte încălcări. De ce nu au făcut-o? Candidații cred că nu au făcut-o, pentru că, probabil, fac și ei astfel de încălcări. De ce nu au făcut-o alți cetățeni? Poate din frică. Nu uitați, ne-am luat de piept cu reprezentanta unui grup criminal și despre asta a vorbit procurorul general în parlament.” Europa Liberă: Eu m-am gândit la CEC, de exemplu. Arina Spătaru: „Trebuie să apreciem faptul că totuși CEC s-a mișcat. Da, a trebuit să depunem un pic de efort, să mișcăm lucrurile din loc, noi din Bălți să transmitem mesaje, să scriem, să ne adresăm. Problema este că CEC este pus într-o situație destul de complicată. Eu cred că cadrul legal nu este destul de clar în acest domeniu și CEC, ca să liniștească spiritele, pentru că suntem de acord, sunt bălțeni care sunt supărați că n-am avut alegeri, cred că pentru a drege busuiocul a decis să facă turul doi. Iar noi, bălțenii, să ne expunem poziția clar și răspicat – ce ne dorim, vrem noi turul doi sau nu vrem? Timp de 3 zile, perioada cât este prevăzută să fie contestată această hotărâre a CEC-ului, poate vor mai apărea bălțeni care se vor pronunța la acest subiect. După mine, alegerile trebuie anulate și organizate altele peste jumătate de an, așa, chibzuit, corect și aceste alegeri să fie pur și simplu din partea bălțenilor.” Europa Liberă: Eu înțeleg corect că totul ce s-a demonstrat în instanțele de judecată ca fiind încălcări ale regimului de finanțare a campaniei au pornit de la o investigație jurnalistică, ulterior, Dvs. ați depus o sesizare la organele electorale, a urmat poliția, au urmat alți candidați, așa totul a fost? Arina Spătaru: „Încălcările cu privire la ascunderea acestor rapoarte financiare au început încă din săptămâna a treia, orientativ, undeva până pe data de 19, când a fost primul raport. Deci, atunci CEC deja a demonstrat prin alte surse, eu nu cunosc cine s-a adresat despre faptul că niște resurse financiare care au fost direcționate pentru promovare, niște bannere au fost ascunse. Deci, atunci s-a demonstrat că Partidul „Șor” a încălcat și există o decizie irevocabilă prin care este menținută hotărârea CEC-ului și Partidul „Șor” a primit un avertisment. Deci, faptul că Marina Tauber a fost exclusă este ultima secțiune pe care o putea primi acest partid politic, pentru că deja a fost sancționat. Eu, urmărind toate acțiunile acestea, văzând cadrul legal, urmărind că există niște finanțări obscure, m-am străduit să adun toată informația relevantă, să adun un pachet întreg de dovezi, astfel încât să fiu sigură că lucrurile se vor mișca. Și, da, într-adevăr, una din dovezile incontestabile a fost o investigație jurnalistică a unui portal de știri din Bălți, SP, care a arătat cu lux de amănunte că pe teritoriul acestui camping au fost cazați reprezentanți din alte localități, care au făcut pe parcursul unei luni campanie electorală pentru candidata Partidului „Șor”. Acest lucru le-a servit ca bază, ca început de investigație, apoi, pentru că Bălțiul este un oraș destul de mic și noi ne cunoaștem foarte bine, am descoperit și am aflat care companie, cine, de fapt, livra zilnic câte 70 de porții la această tabără de odihnă, am pus toate faptele acestea pe o sesizare și m-am adresat către CEC, către poliție și către procuratură. Și iată avem și rezultatele, pentru că poliția și-a făcut treaba bine și nu este adevărat atunci când candidata Partidului „Șor” spune că a stat poliția și i-a verificat prânzurile, poliția și-a făcut datoria după sesizare.”  
europalibera.org
„Un pas inedit, corect, la Bălți” (Nicolae Negru/ Ziarul Național)
Comentatorul politic de la Agenția de știri IPN, Victor Pelin, analizează deciziile din ultimele zile privind alegerile locale de la Bălți. În situația creată, contează foarte mult că CEC a demonstrat voință în vederea eliminării practicilor de finanțare frauduloasă a campaniilor electorale, cu bani nedeclarați regulamentar și proveniți din surse obscure. (...) Pentru evitarea pe viitor a situațiilor similare celei reflectate este necesară modificarea legislației electorale, astfel încât solicitările Comisiei Electorale Centrale către instituțiile competente ale statului în vederea verificării prompte a circumstanțelor ce pot influența negativ procesele electorale să fie obligatorii. La fel este important ca nerespectarea solicitărilor CEC, adresate concurenții electorali, să-și găsească ponderea adecvată în stabilirea proporționalității sancțiunilor față de concurenți. „Un pas inedit, corect, la Bălți” este titlul editorialului semnat de Nicolae Negru pentru Ziarul Național. În opinia autorului, limitarea cheltuielilor și interdicția de a folosi bani nedeclarați, murdari, în campania electorală e o practică europeană, una esențială, pe care o asigură CEC, „iar candidata Partidului „Șor” a încălcat-o în mod flagrant, sfidător”. (...) Dacă CEC, care insistă asupra respectării Codului Electoral, nu acționa sau pierdea în justiție și reprezentanta sacului cu bani devenea primar al celui de-al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova, perspectiva schimbării se îngusta cu mult, dacă nu chiar se închidea cu totul. Nu există ieșire acolo unde banul e deasupra legii, a dreptății. Pasul următor, crede Nicolae Negru, trebuie să fie verificarea surselor de finanțare ale tuturor partidelor, scoțându-le în afara legii pe cele care există din bani furați sau străini. Jurnaliștii de la Moldova.org au analizat cum statul a vândut în ultimii zece ani bunurile publice. În decursul ultimului deceniu, din 2011 până în 2020, din privatizarea bunurilor de stat au fost obținute venituri în valoare de peste 2,1 miliarde lei. Cele mai mici venituri (36,7 milioane lei) au fost încasate în 2015, cele mai mari – anul trecut, 420 milioane lei. Cele mai mari întreprinderi au fost vândute după ce au fost expuse spre vânzare în mai multe runde de privatizări. Drept urmare, în unele cazuri prețul inițial putea să scadă și cu sute de milioane de lei. Iar privatizările a două întreprinderi cu capital de stat, Tutun-CTC și Air Moldova, au fost cercetate de o comisie parlamentară, care a constatat abateri grave în procesul de privatizare. Portalul Sanatateinfo.md publică o analiză semnată de specialista în management și legislație în Sănătate, Rodica Rusu-Gramma, despre modul în care este gestionată pandemia de COVID-19. În opinia expertei, faptul că astăzi s-a lăsat confirmarea virusului SarsCov-2 în mare parte în seama testării rapide, iar în spitale lucrează cu un efort dublu doar terapia intensivă și morga, ne sugerează clar că se încalcă grav un drept fundamental, se pierde timpul „de aur” al pacientului infectat cu SarsCov-2. Astăzi sistemul de sănătate îl va lăsa pe acest pacient să stea acasă liniștit de rezultatul fals negativ al unui test rapid, consultat la telefon de medicul de familie (mereu foarte încărcat și ocupat) și ferm convins că nu trebuie de dus/ apelat la Centrul COVID19 sau în oricare alt spital, care în acest moment poate acorda asistență pacientului infectat cu Covid19, dar nu mai intră în circuitul spitalelor cu profil Covid19. (…) Rodica Rusu-Gramma crede că cifrele înregistrate în ultima perioadă sugerează că este nevoie să ne învățăm lecțiile din experienţele deja trecute, căci nu știm câte „valuri” ne așteaptă înainte, nu știm ce mutații-surpriză mai pot apărea la acest virus.
europalibera.org
Când și cu ce candidați se va desfășura al doilea tur pentru primăria Bălți?
Confruntată cu un val de critici în urma anulării turului doi de scrutin al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Bălți, Comisia Electorală Centrală a insistat luni că mai grav ar fi fost dacă turul doi avea loc la 5 decembrie, în condițiile în care principala candidată, Marina Tauber, a încălcat în mod demonstrat legislația despre cheltuielile din campanie. Candidata Partidului Șor, care a câștigat primul tur cu aproape 48%, a fost exclusă din competiție pentru depășirea cheltuielilor cu 9 500 de lei, iar turul doi va avea loc fără ea, pe 19 decembrie. Tauber spune că a fost înlăturată prin „minciuni” și manevre în spatele cărora s-ar afla președinta Maia Sandu, o acuzație lăsată deocamdată fără răspuns. În timp ce candidații rămași în cursă la Bălți (aflăm imediat cine sunt) se pregătesc de turul doi, Tauber și susținătorii ei au anunțat proteste. Mai întâi formațiunea PAS aflată la guvernare, iar apoi și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au semnalat că își retrag candidații, ceea ce înseamnă că contracandidatul lui Nicolai Grigorișin, cel de-al doilea finalist al scrutinului, rămas însă singur după anularea înregistrării candidatei Tauber, este deocamdată incert. Având cel de-al treilea rezultat în turul întâi, Boris Marcoci înaintat de PAS ar fi urmat să participe el la runda finală tocmai anunțată de comisia electorală peste două săptămâni. PAS, însă, spune că îl retrage din competiție “pentru a evita orice speculații”. La fel s-a întâmplat și cu Alexandr Nesterovschi, finalistul cu al patrulea rezultat, despre care socialiștii au semnalat că ar putea și ei să-l retragă. Speculațiile pe care spune, pe de altă parte, că vrea să le evite PAS sunt legate de acuzațiile Marinei Tauber că puterea ar fi “aranjat” excluderea ei din cursă, pentru a-i face loc lui Marcoci. Cu acest ultim anunț de retragere a candidatului său, formațiunea de guvernare își dorește, cel mai probabil, s-o lipsească de temeinicie pe autoarea acelei acuzații. Echipa candidatei excluse din cursă a anunțat, la rândul ei, că atacă în justiție amânarea decisă duminică de CEC, în timp ce Marina Tauber, care s-a prezentat azi la ședința legislativului, și-a repetat motivele de indignare: “Nu vorbim doar de incapacitate totală de a administra treburile statului, ci de o încercare evidentă de a subjuga drepturile și libertățile cetățenești și înlăturarea brutală a tuturor celor care împărtășesc un alt punct de vedere decât gruparea care a acaparat puterea.” Angelica Caraman, șefa CEC, și-a apărat comisia de aceste acuzații, spunând din nou, la fel ca într-un interviu oferit Europei Libere duminică, că, fără suspendarea contestată de unii, turul final al competiției ar fi putut deveni imposibilă: “A fost o decizie justă, necesară de a aștepta decizia irevocabilă a instanței de judecată, după care să putem să revenim în condițiile pe care le-a stabilit instanța.” O altă opinie despre ceea ce ar trebui să se întâmple cu scrutinul din Bălți e că acesta ar urma în general să fie anulat și reluat de la zero. Un astfel de punct de vedere a exprimat la Europa Liberă Arina Spătaru, o fostă parlamentară de la Bălți a Platformei DA, care a încercat, însă nu a reușit să se înscrie în actualul scrutin local din municipiu: “Eu cred că ultima decizie a CEC este incorectă și o voi contesta la Curtea de Apel. Deja prea multe nedreptăți s-au întâmplat în acest caz, iar, având în vedere că în turul doi a nimerit candidata care avea 15 mii de semnături, dar care prin acțiunile ei a compromis aceste voturi, dar totuși este o parte mare de cetățeni care au participat la alegeri, eu cred că ar fi cel mai bine să mutăm fila, să repetăm alegerile, să oferim CEC-ului, parlamentului, guvernului jumătate de an, ca să-și revadă acțiunile, să-și corecteze greșelile, să se clarifice cu cadrul legal, cu participanții furtului miliardului și să ne ofere încă o șansă în mai 2022 – eu cred că aceasta ar fi cea mai bună soluție. ” Scenariul, care pare să fi fost și el luat în calcul la un anumit moment de comisia electorală centrală, nu stă însă în picioare din considerente tehnice, a afirmat azi un vice-președinte al comisiei, Pavel Postică: “Poate că cea mai bună soluție ar fi fost repetarea turului întâi, cu excluderea a doi candidați care au admis abuzuri, care și-au permis să utilizeze în campanie resurse financiare și materiale nedeclarate. Dar tehnic, acest proces din punct de vedere legal este practic imposibil. ” Cererea pe care au formulat-o, pe de altă parte, socialiștii azi, după anularea de către comisia electorală a scrutinului de duminică, s-a adresat procuraturii, care ar trebui să-i investigheze pe membrii comisiei electorale acuzați de aceștia, la fel ca de Tauber, de comiterea unui abuz: „decizia privind anularea scrutinului aparține doar instanței judecătorești și faptul că duminică, cu o jumătate de oră înainte de scrutin, a venit indicația CEC de a închide secțiile, este o ilegalitate ”, a declarat Vlad Batrâncea, azi, în parlament, înainte însă să devină cunoscut faptul că candidatul înaintat de formațiunea sa ar avea, teoretic, șanse să participe la confruntarea finală. Aceasta, așa cum a decis comisia, va avea loc peste două săptămâni, pe 19 decembrie.  
1 d
europalibera.org
Parlamentul a decis: bugetul pe 2022 va fi unul social, cu un deficit considerabil
Parlamentul dominat de majoritatea PAS a adoptat luni legile bugetare pentru anul viitor. Guvernarea mizează pe ajutoare occidentale, inclusiv împrumuturi nerambursabile, pentru a finanța o serie de programe sociale proaspete, de miliarde de lei cu scopul de a reduce impactul scumpirii energiei, a mări veniturile pensionarilor, ale bugetarilor... Dar criticii spun că, în timp ce dependența de finanțarea externă crește și poate atinge cote record, ajutoarele sociale acordate populației cu venituri mici nu vor putea acoperi creșterea prețurilor. Banca Națională a spus că rata anuală a inflației a atins în luna octombrie aproape 9% și este mult peste cea anticipată, iar prognozele arată că anul viitor inflația poate depășit 20%. Relatează Valentina Basiul: Bugetul de anul viitor va fi în mare măsură de orientare socială. Drept dovadă sunt cele peste 12 miliarde de lei din bugetul de stat care vor ajunge în bugetul de asigurări sociale. Guvernul promite să sporească substanțial subprogramele finanțate din bugetul de stat: protecția persoanelor în etate, ce vor consuma jumătate din aceste transferuri; subprogramele protecția socială în cazuri excepționale şi protecția socială a persoanelor cu dizabilități. Altfel spus majorarea cheltuielilor sociale provine din majorarea de pensii, din compensările acordate populației la plata facturilor la gaze, din îndemnizația pentru perioada rece a anului și, nu în ultimul rând, din creşterea salariilor pentru anumite categorii de bugetari. Cabinetul Nataliei Gavriliţa a mizat pe ajutoarele externe, granturi şi împrumuturi avantajoase, pentru a acoperi aceste necesităţi într-un mod indirect. De exemplu, banii de la partenerii externi vor fi alocaţi preponderent pentru proiecte investiționale, în timp ce fonduri publice vor ajunge în bugetul asigurărilor sociale. Deficitul bugetar ce constituie 15 miliarde de lei sau 6% din PIB ar urma să fie acoperit, în proporţie de peste 70%, din surse externe. Ţinând cont de deschiderea ţărilor din vest pentru noua guvernare, există mari şanse ca transferările externe promise să ajungă la Chişinău, anticipează economistul Alexandru Fală. Expertul mai spune că acest deficit, precum şi creşterea alocărilor sociale de la an la an are un singur antidot: dinamizarea creşterii economice care ar genera mai multe transferuri la buget. „Or noi avem acum la nivel internaţional un val de scumpiri care se răsfrânge şi asupra R. Moldova. În acest context, guvernul, pentru a susţine cumva puterea de cumpărare a populaţiei şi efectiv a diminua impactul creşterii preţurilor asupra nivelului de trai, a venit cu un buget care este puternic orientat social. Într-adevăr este un risc acel suport care vine din partea guvernului să fie mai mic decât majorarea preţurilor. Dar nu este exclus că poate să fie şi situaţie inversă privind inflaţia de anul viitor, pentru că prognoza BNM până la urmă este o anticipare, ar putea fi mai mică decât prognoza făcută”. În mod tradiţional, cele mai multe polemici în timpul dezbaterilor din parlament au vizat capitolul transferuri de la bugetul de stat către anumite administrații publice locale. Mai multe ore la rând, parlamentarii au propus finanţarea diferitor proiecte de infrastructură locală, ca, de exemplu, reparări de grădinițe, cămine culturale, drumuri şi apeducte. Amendamentele opoziției au fost respinse, generând proteste vehemente. Preşedinta fracţiunii socialiştilor, Zinaida Grecianâi, a acuzat majoritatea parlamentară că s-a transformat într-o maşinărie de vot, iar guvernarea nu a venit cu o listă de obiecte prioritare de investiţii capitale. „A trebuit să vină Ministerul Finanţelor şi să spună: Uitaţi, anul acesta ne trebuie investiţii capitale pentru asta. Am început un obiect, l-am dus la sfârşit şi atunci este raţional. Să nu îngropăm la fiecare fântână câte 100 de mii de lei, şi aici dvs. aveţi perfectă dreptate. Noi n-am văzut această strategie. Sunt absolut sigură că colegii mei n-aveau să facă aceste amendamente dacă avea să fie altfel, dacă avea să fie foarte clar ce va face guvernarea cu banii. Au venit propuneri din teritorii, noi trebuie să le spunem ceva colegilor din teritorii. Sunt obiecte începute şi trebuie duse la un bun sfârşit”. În replică, reprezentanţii puterii au spus că vor schimba modul de finanţare a primăriilor, în baza proiectelor depuse. Dan Perciun de la PAS: „Cred că e important de menţionat câteva lucruri, având în vedere calificativele oferite de colegii noştri. Vreau să le aduc aminte de şedinţa din 16 decembrie anul trecut, când împreună cu Nichiforciuc, Andronache, Şor, împărţeau banii primăriilor afiliate. Vreau să le aduc aminte cum pentru o singură localitate din raionul Orhei au dat 69 de milioane de lei, în condiţiile în care acolo efectiv trăiesc vreo 2 mii de oameni. Pentru că aşa voi aţi fost obişnuiţi să împărţiţi oamenii pe criterii politice şi să daţi doar primarilor voştri. Noi am zis că vom termina cu practica asta vicioasă”. Potrivit ministrului finanţelor, Dumitru Budianschi, pentru dezvoltarea localităților, autorităţile locale vor putea apela la un fond special dedicat de 770 de milioane de lei, în plus vor avea mai multe transferuri pentru drumuri, proiecte de apeducte şi canalizare, dar toate vor trece prin concurs de proiecte, pentru o mai bună transparenţă a cheltuirii resurselor publice.  
1 d
europalibera.org
Nicolae Tudoreanu (primar): „Este critic, nu mai putem colecta venituri”
Din 2022, potrivit proiectului de buget aprobat în prima lectură de majoritatea PAS, întreaga taxă rutieră va merge către bugetele locale de nivelul I, ceea ce – potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul” - „ este una din cele mai importante modificări în favoarea primăriilor realizată în ultimii cinci ani”. Este vorba de peste 850 de milioane de lei, bani pentru întreținerea și reparația drumurilor locale. Raioanele vor primi bani pentru drumurile de interes raional din Fondul Rutier Național. Cu toate acestea, bugetul local nu este suficient iar primăriile, care primesc cel puțin 80% din buget de la stat, cer de mult o reformă administrativă și mai multă independență. Într-un cuvânt: descentralizare. Europa Liberă a stat de vorbă cu Nicolae Tudoreanu, primarul comunei Feşteliţa, Ştefan-Vodă. Europa Liberă: Să vorbim despre reforma administrativ-teritorială, părerile sunt pro și contra. Cine trebuie să insiste pe această reformă și dacă se insistă, de ce?   Nicolae Tudoreanu: „Pregătirea acestei reforme ține de niște criterii care trebuie căutate în anii trecuți, pentru că Moldova, semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, și-a luat ca sarcină și și-a asumat niște strategii pe care nu numai că le-a făcut cu bani europeni destul de mari, dar au și investit în cadrele angajate la nivel central, care urmau să realizeze această strategie. E vorba de Strategia de descentralizare patrimonială și financiară, strategie a cărei realizare diagnostica exact capacitățile autorităților publice locale, pentru că noi trăim cu un Cod fiscal învechit, din ‘97, care nu mai răspunde realităților de azi, rezervele la capitolul venituri proprii sunt foarte mari și, de fapt, comunitățile locale din spațiile occidentale sunt asigurate cu venituri din impozitarea proprietăților și terenurilor. Or, noi avem la acest capitol venituri derizorii, uneori veniturile încasate de primării nu încadrează nici salariul perceptorului fiscal. Or, pentru ce se face acest efort atunci, dacă banii încasați nu acoperă nici salariul celui care administrează acest domeniu? De aceea, lucrurile trebuie făcute tacticos, realizată strategia, pentru că doar s-a creat formula de calculare a transferurilor cu destinație generală și uitați-vă că pentru anul 2022 această formulă, nefiind corelată cu consolidarea bazei fiscale proprii, ne aduce -247 de mii de lei transferuri cu destinație generală de la bugetul de stat, ori anul 2022 este când intrăm cu un tarif la gaze de 11,08 lei și alte scumpiri, care nu vor fi suportate de bugetul nostru din considerentul că este imposibil, ori am creat și infrastructură care trebuie menținută, vorbim de durabilitatea proiectelor, construim drumuri, reparăm sedii, investim în reparații capitale ale instituțiilor noastre și, neavând bani pentru întreținerea lor, riscăm ca acestea iarăși să fie supuse mucegaiului, să nu fie încălzite și să fie gestionate prost, ca ulterior să ajungem la situația anilor ‘90.” Europa Liberă: Dacă se decide că această reformă administrativ-teritorială să fie elaborată și implementată, când e mai potrivit să fie implementată?   Nicolae Tudoreanu: „Păi, bineînțeles că e potrivit să fie făcută în 2023, puțin probabil, pentru că din discursurile pe care le auzim azi de la tribunele centrale deja se pare că administrația centrală a intrat în repaus legat de reforme, pentru că nu este popular, că nu aduce procente electorale ș.a.m.d. Adică este nevoie de o asemenea discuție pe larg, dar administrația centrală trebuie să înțeleagă că uneori, realizând reforme nepopulare, ele aduc beneficii în timp și chiar cu riscul să nu apară în funcții după acele reforme.” Europa Liberă: Această reformă administrativ-teritorială, dacă s-ar conveni să fie făcută în câteva etape, ar fi potrivit?   Nicolae Tudoreanu: „Ar fi o soluție. Adică primul pas ar fi ca consiliile raionale să fie lichidate, revizuirea, de fapt, a tuturor comunităților care au o populație mai mică de 1.500 de cetățeni și nici nu trebuie modificată legea, că legea spune acest lucru chiar și la etapa actuală, ori asta ar reduce cam 30 la sută din primăriile pe care astăzi le are Republica Moldova și introducerea principiului de amalgamare benevolă cu stimulente financiare pentru a crea infrastructură între comunitățile care doresc să se unească, pentru că, din experiența mea, cunosc foarte mulți oameni care deja își pun întrebarea: dar ce face primarul la noi în sat, pentru că nu mai are școală, nu mai are grădiniță, ori investiții pentru infrastructură nu oferă nimeni și doar să primească salariu și să elibereze un certificat deja nu mai este actual să fie acolo o primărie. Și oamenii își pun întrebarea chiar de acolo de unde ar trebui să pornească reforma.” Europa Liberă: Admiteți că ar putea să fie reticenți cetățenii? Nicolae Tudoreanu: „În mare parte, vă zic nu, pentru că avem și o criză de resurse umane la nivel local, vă dați seama că deja s-au cam consumat specialiștii care au rămas de pe la fostele gospodării agricole, nu are cine candida, este o problemă de resurse umane și oamenii nu mai văd perspective mari în cadrele și resursele umane comunitare de acolo, se mai uită peste brazdă și văd că în unele localități lucrurile merg mai bine și ar prefera să fie conduși de o persoană bine pregătită, chiar cu riscul de a-și pierde statutul de primărie.” Europa Liberă: Dacă s-ar organiza un plebiscit, în cadrul unui referendum, ce rezultate așteptați să fie? Nicolae Tudoreanu: „În localitatea noastră?” Europa Liberă: Nu, per ansamblu, pe Republica Moldova, sunteți pro sau contra reformei administrativ-teritoriale?   Nicolae Tudoreanu: „Nu ar trebui atât de prompt să fie pusă întrebarea respectivă, adică la direct acest lucru dăunează, ea trebuie divizată pe criterii, așa cum v-am zis, realizarea blocului doi din Strategia de descentralizare, analiza instituțională, care prevedea consolidarea bazei fiscale proprii, că vă zic, noi colectăm venituri la nivelul anului ‘97 și această problemă nimeni nu vrea să și-o asume. S-a și înregistrat un proiect de lege în parlament și, având în vedere că este nepopular și au crescut prețurile la gaze și la resurse energetice, au dat înapoi, fapt pe care îl consider foarte critic, nu mai putem colecta venituri, ori dau posibilitate consiliilor locale să-și colecteze veniturile pe care le pot ei la nivel local, nu este o asumare a guvernului central majorarea, spre exemplu, a impozitului funciar, care astăzi ar face la 1.000 de hectare 100 de mii de lei. Vă dați bine seama că 100 de mii de lei pentru 1.000 de hectare este un impozit neactual.” Europa Liberă: De ce sunteți atât de critici când e vorba despre nivelul doi, raioane? Nicolae Tudoreanu: „Pentru că între timp și-a erodat absolut funcționalitatea. Eu mă gândeam că consiliile raionale, și părerea mea este că trebuie să elaboreze strategii de dezvoltare pentru toate comunitățile aflate în unitatea administrativ-teritorială alte strategii teritoriale, ori asta nu avem. Am optat pentru servicii consolidate în ceea ce ține de servirea drumurilor și serviciilor comunale, ceea ce n-au făcut. Atâta timp cât nu și-au făcut aceste teme, eu cred că funcționalitatea lor este una parazitară.” Europa Liberă: Îs multe ca număr? Nicolae Tudoreanu: „32. Nu că sunt multe, ele sunt ineficiente, adică ele sunt amorfe, nu produc rezultat în raport cu banii cheltuiți. Dacă o să luăm 898 de primării și să raportăm la consumul de resurse publice pe care le fac 32 de raioane, este net superior, sigur, mult mai mult consumă 32 de raioane, adică 898 de primării.”  
1 d
europalibera.org
Angelica Caraman (CEC): „Am ales să obținem o decizie irevocabilă” - despre suspendarea alegerilor de la Bălți
Duminică, 5 decembrie 2021, CEC a decis că anuleze al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru primăria Bălți cu mai puțin de o oră înainte de deschiderea centrelor de votare. După ce Curtea Supremă de Justiție confirmase excluderea din cursă a Marinei Tauber, candidata Partidului Șor, cea care câștigate primul tur detașat, cu aproape 50% din voturi. Mulți alegători au aflat de suspendarea alegerilor numai când s-au dus să voteze. „Așa nu se face” au declarat uni bălțeni reporterilor Europei Libere. Modalitatea la care a recurs CEC, nu decizia în sine de excluderea a Marinei Tauber, a fost criticată și de Promo-LEX, organizația care monitorizează scrutinul. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, pe care a întrebat-o: de ce așa de târziu, nu ar fi existat alternativă?   Angelica Caraman: „Noi ne-am bazat pe acea decizie a instanței, care, deși era executorie, tocmai am ales calea ca să obținem și o decizie irevocabilă din considerentul de a lăsa totuși pentru ambii candidați acele șanse egale în eventualitatea în care, să zicem, Curtea Supremă de Justiție ar fi dat o altă soluție. Deci, iată, anume legat de această suspendare noi am aplicat norma Codului administrativ, pentru ca să nu prejudiciem întreg procesul electoral, ca să putem după aceasta să intervenim și să putem relua procesul în funcție de ceea ce a stabilit instanța de judecată. Și aș zice că noi, de fapt, ne-am asumat o atitudine proactivă, și nu una pasivă, pe care poate unii au prognozat-o, noi puteam să lăsăm lucrurile la latitudinea instanței și atunci ne pomeneam într-o incertitudine totală pentru toți actorii, atât pentru organele electorale, pentru concurenții rămași în cursă și, nu în ultimul rând, pentru alegători. Să modelăm ambele aceste situații, ca să fie mult mai clar ce am vrut noi să anticipăm. Noi, având la bază acea decizie a Curții de Apel, mai exact, nu noi, dar Consiliul electoral de circumscripție în baza acelei hotărâri executorii, de altfel, așa cum ați menționat și Dvs., ar fi emis o hotărâre de anulare a înregistrării dnei Tauber din cursa electorală, procedura spune că trebuia să fie aplicată ștampila „retras” în buletinul de vot, or la secțiile de votare buletinele deja erau și atunci alegătorii urmau să decidă sau să aibă o singură opțiune la alegeri. Acest lucru ar fi fost în dezacord cu prevederile articolului 145 din Codul electoral, care spune expres că cel de-al doilea tur de scrutin se organizează cu doi candidați. Și acum modelăm cea de-a doua situație, dacă Curtea Supremă ar fi anulat acea decizie a Curții de Apel și decizia era că dna Tauber rămâne în cursa electorală, iată în acel caz incertitudinea și cred că acea situație absolut neplăcută ar fi avut loc. Or, dacă procesul continua cu un singur candidat, alegătorii își expuneau alegerea vizavi de acel unu candidat, după care pe parcursul zilei Curtea Supremă spune că „nu, de fapt, avem doi concurenți”, iată din acest considerent noi ne-am asumat acea decizie de suspendare a procesului, pentru ca să lăsăm lucrurile după ce avem o hotărâre irevocabilă să putem să reluăm acest proces în condițiile clare.” Europa Liberă: Dar ați suspendat procesul cu 40 de minute înainte de începerea votului? Angelica Caraman: „Pentru că la ora 6 și câteva minute s-a expus Curtea de Apel și noi aveam acea hotărâre executorie, dar cu drept de recurs la Curtea Supremă și atunci, neavând certitudinea ce facem dacă pe parcursul zilei se întâmplă că Curtea Supremă decide că, de fapt, totuși dna Tauber rămâne în cursa electorală, noi tocmai asta am vrut să anticipăm și ne-am zis: „Mai bine punem pe pauză acest proces, avem claritate care sunt candidații și după aceasta noi facem acest scrutin așa cum va fi decizia irevocabilă.” Europa Liberă: De ce, pe de altă parte, vă critică organizații cum e Promo-LEX, care zic că așa un motiv precum a invocat Comisia Electorală Centrală pentru suspendarea scrutinului nu există în legislație? Angelica Caraman: „Faptul că el nu există nu înseamnă că nu poate fi aplicat, or nu avem o normă care interzice acest lucru. Noi nu suntem de acord că am interpretat normele legale privind imposibilitatea desfășurării celui de-al doilea tur al alegerilor, or acestea nu corelează cu practica precedentă. Trebuie să recunosc, au fost cazuri când alegerile locale s-au desfășurat anterior cu un singur candidat, dar nu sunt spețe similare și dacă să fac referință la exemplele pe care le-a menționat Promo-LEX în opinia sa, deci vorbim de 2017, la Lăpușna, Hâncești. În primul rând, acolo a fost organizată votarea repetată, și nu turul doi, or a avut loc turul întâi, nu s-a atins rata de participare de minim 25% și atunci s-a organizat votarea repetată. O altă deosebire este că din start la Lăpușan exista doar un singur candidat, deci nu era alternativă. Dacă e să mă refer la cel de-al doilea caz – Hirova, Călărași –, inițial au fost trei candidați în primul tur și după turul întâi, când s-a purces la includerea în buletinul de vot a celor doi candidați care au luat cele mai multe voturi în turul întâi, cel de-al doilea candidat a refuzat să participe și, ulterior, cel de-al treilea candidat a refuzat să participe la alegeri. Oricum rămânea o singură opțiune, doar că nu s-a reușit tipărirea buletinelor cu un singur candidat și s-a aplicat acea procedură care este descrisă de Codul electoral, când în dreptul candidatului care s-a retras se aplică ștampila „retras”. Aș putea spune și aici că norma de la articolul 51, alin. 7 este, de fapt, o normă generală, or, noi facem referință la norma specială de la articolul 145, alin. 2. Teoria generală a dreptului spune că norma specială prevalează asupra celei generale.” Europa Liberă: Pe de altă parte, dna Caraman, cele câteva mii, 15-16 sau câte de cetățeni care au votat în turul întâi pentru acest candidat anume, dvs. trebuie să fiți conștienți că probabil au simțit că le-a fost subminat votul. Aș vrea să știu, dacă ați luat în calcul și ce pot să simtă acești cetățeni atunci când ați adoptat decizia? Angelica Caraman: „Foarte bună întrebare. Și aici, dacă ne gândim la acești 15 mii de alegători care și-au arătat susținerea pentru candidatul dna Marina Tauber, atunci noi vorbim și de alți mai mult de 15 mii care au votat pentru ceilalți candidați fiind în cursă în turul întâi. Trebuie să privim în ansamblu lucrurile.” Europa Liberă: Da, e limpede. O publicație europeană, dna Caraman, Eureporter, o publicație serioasă, a dedicat acestei situații un articol. Am să-mi permit să citez un fragment din acest articol care vizează CEC-ul: „Motivul invocat de CEC pentru excluderea din alegeri este faptul că candidatul nu a declarat cheltuieli pentru ceea ce au mâncat activiștii pe perioada campaniei electorale, o prevedere care nici nu se regăsește în Codul electoral, iar nici un candidat electoral în nici o campanie electorală moldoveană nu a declarat asemenea cheltuieli”. E un fragment din acest articol. Cum vi se pare?   Angelica Caraman: „Eu aș zice că în Codul electoral, într-adevăr, n-o să găsiți enumerarea acelor materiale sau produse care urmează a fi declarate în rapoartele financiare ale concurenților electorali, dar noi vorbim de folosirea concurentului electoral a fondurilor și a materialelor nedeclarate. Deci, în rapoarte propriu-zis sunt specificate acele compartimente pentru care pot fi utilizate mijloacele financiare din alegeri. Și, bunăoară, alți concurenți electorali au declarat aceste cheltuieli la cheltuieli de protocol, aceste detalii sunt în anexele la regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.” Europa Liberă: Pe de altă parte, candidata care a trebuit să accepte excluderea din cursă este supărată, a proliferat foarte multe acuzații, acuzații stringente, aș zice eu, și la adresa Comisiei Electorale Centrale, și la adresa președintei Maia Sandu, spunând că este o comandă politică, l-a acuzat pe vicele Dvs., Pavel Postică, că ar executa această comandă politică. Cum priviți în Comisia Electorală Centrală aceste acuzații și, mai ales, cum răspundeți? Angelica Caraman: „Noi nu vom comenta acuzațiile acestui concurent electoral aduse autorității electorale centrale și membrilor acesteia, doar menționez că sunt nefondate, nu sunt probate și au un puternic subtext politic. Considerăm, cu regret, că difuzarea unor astfel de informații denigratoare are drept scop subminarea autorității Comisiei Electoralei Centrale, dar și a credibilității procesului electoral. Personal înțeleg revolta candidatei, dar situația este următoarea: concurentul electoral a încălcat legea, a încălcat-o repetat, noi am aplicat sancțiunea și ei își manifestă supărarea. Or, lucrurile sunt foarte simple – nu încalci, nu se aplică sancțiunea și nu lăsăm loc de supărări.” Europa Liberă: Cum rămâne însă cu faptul că Comisia Electorală Centrală cumva a recunoscut ca și desfășurat acest prim tur de scrutin în care au avut loc pretinsele încălcări? Deci, probabil dacă CEC spunea lucrurilor pe nume imediat după primul tur sau nu recunoștea acest tur, probabil atunci ar fi existat mai puține întrebări?   Angelica Caraman: „Deci, eu vă ziceam că acest concurent electoral nu a fost la prima abatere. Noi vorbim în perioada electorală despre niște termene foarte restrânse și săptămânal analizăm rapoartele din campania electorală ale concurenților electorali și vreau să subliniez faptul că prima sancțiune a fost până la turul întâi. Dacă nu greșesc, la data de 20 noiembrie, în care concurentul electoral a fost avertizat vizavi de faptul că nu a declarat mijloacele financiare.”   Europa Liberă: Da, e limpede. Și acum, pe finalul acestei discuții, dna Caraman, aș vrea să ne oferiți o previziune pentru viitor – ce se poate întâmpla cu scrutinul pentru Primăria Bălți? Angelica Caraman: „Acum deja s-a pronunțat Curtea Supremă de Justiție, este respins recursul concurentului electoral și urmează ca organul electoral, și anume Consiliul electoral de circumscripție municipală Bălți deja să execute hotărârea rămasă irevocabilă. În funcție de aceste două acte – decizia Curții Supreme de Justiție și hotărârea Consiliului electoral de circumscripție Bălți –, urmează Comisia Electorală Centrală să se expună cu privire la organizarea celui de-al doilea tur de scrutin.” Europa Liberă: Când ar putea și cu ce candidați? Angelica Caraman: „Ar trebui să fie foarte curând, și la întrebarea „cu ce candidați?” este competența Consiliului electoral de circumscripție Bălți, or, ei stabilesc textul pentru buletinul de vot.”  
2 d
europalibera.org
Nicolae Panfil (Promo-LEX): „Legea trebui să stea în capul mesei”/ Despre excluderea Marinei Tauber
Turul doi al alegerilor pentru primăria Bălți a fost suspendat duminică, 5 decembrie, cu mai puțin de o oră înainte de deschiderea centrelor de votare. CEC a luat decizia atât de târziu pentru că a așteptat o hotărâre definitivă, care a venit din partea Curții Supreme de Justiție: aceasta a confirmat excluderea din cursa pentru primăria Bălți a Marinei Tauber, candidata Partidului ȘOR, pentru cheltuieli de campanie nedeclarate, care au depășit și plafonul permis prin lege. Organizația Promo-LEX a criticat însă modalitatea aleasă de CEC, formalitatea electorală, nu cauza pentru care Tauber a fost exclusă. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu Nicolae Panfil, expert la Promo-LEX și liderul grupului de observatori de la Bălți:   Nicolae Panfil: „Legislația electorală nu prevede, din păcate, la momentul de față procedura de suspendare a desfășurării turului doi de scrutin pe motivele indicate în hotărârea Comisiei Electorale Centrale. Or, decizia Curții de Apel Bălți, fiind definitivă și executorie, putea fi pusă în aplicare și, respectiv, alegerile puteau să aibă loc. Așa cum spuneam și în această opinie, dar și în opinia din 3 decembrie, turul doi al alegerilor, din punctul nostru de vedere, urma să fie organizat în condițiile articolului 51, alin. 7, adică dacă unui candidat îi este anulată înregistrarea sau se retrage, atunci în dreptul acelui candidat se aplică ștampila „retras” și, respectiv, se desfășoară alegerile în aceste circumstanțe. Deja urma sigur instanța de judecată la etapa de confirmare a rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor să ia în calcul toate aceste nereguli eventuale, să ia în calcul toate aspectele și contextul în care s-a desfășurat campania electorală și să spună dacă alegerile sunt valabile sau nu sunt valabile. Deci, din punctul nostru de vedere, acest lucru trebuia să fie în această direcție realizat și acum îmi este greu să înțeleg care au fost rațiunile Comisiei Electorale Centrale de a decide suspendarea, pentru că, vă spuneam, nu vedem temei pentru ca această hotărâre a Curții de Apel să nu fi fost implementată.” Europa Liberă: Totuși, acest dezacord al Promo-LEX în legătură cu suspendarea turului doi e legat mai ales de faptul că cadrul legal nu prevede această procedură a suspendării sau totuși de faptul că cumva s-au suprimat drepturile la vot ale unei categorii de cetățeni, așa cum au spus, de exemplu, unii analiști? Nicolae Panfil: „Așa cum am indicat noi în opinia prezentată, în primul rând, ne referim la cadrul legal lacunar. Într-adevăr, și aici vorbim despre această problemă de prin 2017 încoace, deci, cu regret, pentru turul doi al alegerilor locale, în special, nu avem prevederi clare în Codul electoral care să reglementeze cum se desfășoară campania electorală, cum se desfășoară înșiși turul doi dacă apar astfel de situații ș.a.m.d. Deci, legiuitorul a reglementat situația în care un concurent ar fi pasibil să fie sancționat prin excluderea din cursă, dar n-a fost totuși prevăzută, de exemplu, și posibilitatea suspendării sau anulării alegerilor urmare a excluderii unui concurent în turul doi, de exemplu. Cum spuneam, doar instanțele de judecată pot verifica și constata legalitatea alegerilor, confirma rezultatele acestora sau, după caz, nulitatea scrutinului. Și aici noi nu suntem în situația aceasta, pentru că, de facto, suspendarea aceasta înseamnă că alegerile astăzi nu au avut loc și nu este clar nici când vor avea loc în următoarea perioadă. Pe lângă cadrul legal asumat am vorbit despre combinația periculoasă care s-a creat între aceste lacune legislative, dar și unele abuzuri ale unor concurenți electorali în ceea ce privește finanțarea campaniei, fapt care a dus, până la urmă, la suprimarea drepturilor alegătorilor, precum și ale altor concurenți la aceste alegeri.” Europa Liberă: Se întreabă unii observatori, dacă se puteau aplica alte sancțiuni pentru aceleași abateri în raport cu candidata Marina Tauber. Cum priviți Dvs. această dezbatere?   Nicolae Panfil: „E o să răspund în felul următor: de mult era cazul Comisia Electorală Centrală să activeze de o manieră mult mai activă, așa cum s-a dovedit în ultima perioadă într-o documentare, monitorizarea în general, controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Cu regret, am văzut acest lucru mult mai activ doar în componența aceasta a noii Comisii Electorale și nu am văzut acțiuni la fel de ferme în alte componențe.   Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaștem că totuși avem anumite probleme în ceea ce privește asigurarea transparenței corectitudinii finanțării campaniilor electorale în Republica Moldova. Respectiv, consider că legea trebuie pusă în capul mesei și toată lumea trebuie să respecte legea, dacă s-a angajat într-o campanie electorală. Deci, Codul electoral prevede această măsură de excludere din cursa electorală și, respectiv, aici nu am comentarii sau obiecții în adresa Comisiei Electorale Centrale, mai curând putem să vorbim despre faptul de ce s-a ajuns în turul doi, în preajma zilei alegerilor sau în dimineața zilei alegerilor să avem o finalitate pe acest dosar și dacă avem noi capacități sau dacă au instituțiile noastre capacitățile necesare pentru a documenta, pentru a investiga toate eventualele fraude sau alegații pe fraude care se fac în campania electorală și care țin de finanțarea acesteia. Deci, aici am văzut mai degrabă o problemă pe parcursul acestei campanii electorale și cred că aici este cazul să fie depuse eforturi în continuare pentru ca Comisia Electorală Centrală, dar și poliția, și alte instituții să cunoască foarte bine ce au de făcut, pentru ca în viitor astfel de situații să fie documentate mult mai prompt și să poată fi transmise instanțelor astfel de situații, dacă vor avea loc, într-un regim mai rapid, astfel încât să nu ajungeam chiar în ziua sau în dimineața alegerilor să avem astfel de dileme.” Europa Liberă: Din punctul de vedere al organizației Dvs., aceste abuzuri la care a indicat CEC și, iată, se mai judecă acum în instanțele de judecată, au fost ele demonstrate, cum ați văzut Dvs. situația? Nicolae Panfil: „Avem o hotărâre a Judecătoriei Bălți și a Curții de Apel Bălți, care la fel a menținut hotărârea primei instanțe pe acest aspect, de aceea nu mă apuc să judec acum sau să analizez hotărârea instanței, sper foarte mult că s-a ținut cont de toate argumentele tuturor părților, de toate probele și că aceste hotărâri sunt perfect întemeiate, iar concurenții electorali, dar și Comisia Electorală Centrală vor învăța din această experiență lecții valoroase.” Europa Liberă: Pentru că candidata scoasă din cursă a împărțit în zilele acestea foarte stringente acuzații și în raport cu unii membri ai CEC, fostul coleg al Dvs. dl Postică, și în raport cu președinta Sandu, v-aș întreba: iată, acest gen de acuzații cum pot privite și cum trebuie explicate oamenilor? Nicolae Panfil: „Cred că o să-mi fie mai greu totuși să vin cu anumite observații sau cu anumite comentarii pe aspectele politice ale acestui scrutin, totuși vreau să remarc faptul că noi monitorizăm în general de mai mulți ani discursul de ură în campaniile electorale și, cu regret, în această campanie la fel putem să vedem aceste elemente care sunt regretabile, care, din punctul meu de vedere, trebuie lăsate în urmă, iar campaniile electorale trebuie să se desfășoare cu utilizarea unui limbaj decent, unui limbaj corect, astfel încât să nu creăm repulsie societății, oamenilor față de ceea ce înseamnă alegeri, față de ceea ce înseamnă democrație, stat de drept ș.a.m.d., pentru că, din păcate, acesta este impactul în ultimă instanță, oamenii își pierd încrederea, oamenii sunt plini de răutate, mai puțin se concentrează pe a înțelege cauzele unei probleme și se trece foarte ușor și foarte rapid la atacuri personale. Deci, sunt lucruri regretabile, pe care ne dorim să nu le mai vedem sau să le vedem tot mai puține în următoarele campanii electorale.” Europa Liberă: Să concluzionăm, dle Panfil, lucrurile au ajuns într-un punct critic, din păcate, răspuns la întrebarea cine a adus lucrurile în acest punct critic, probabil se va căuta zilele viitoare, pe de altă parte, ceea ce putem face acum e să estimăm dauna care a fost adusă procesului electoral. Dvs. cum ați estima-o? Nicolae Panfil: „De fapt, dacă îmi permiteți, eu aș vrea să mă refer și la prima parte a frazei Dvs., pentru că sigur putem să așteptăm să vedem ce se va întâmpla, dar sunt anumite procese care au demarat și despre care putem să vorbim deja și să indicăm inclusiv asupra unor cauze, din ce cauză suntem în situația de astăzi. În primul rând, noi vorbiserăm mai devreme despre cadrul legal lacunar, eu cred că această situație este un studiu de caz pe care, dacă doriți, putem să-l luăm pentru a înțelege mai departe ce avem de făcut sau cum vom lucra la anumite aspecte din Codul electoral și în acest sens, din câte cunoaștem, Comisia Electorală Centrală a lansat un proces de elaborare fie a unui Cod electoral nou, fie să fie revăzut semnificativ codul actual. Aici, noi trebuie să recunoaștem, avem anumite lacune, și vorbim despre acest lucru din mai multe campanii încoace, în special, în partea care ține de litigiile electorale și contestații. Aici avem o dilemă și s-a văzut foarte clar și pe parcursul ultimelor zile în instanțele de judecată după cum sunt interpretate anumite norme, fie într-un caz se interpretează conform normelor Codului administrativ, fie în alt caz se iau normele din Codul electoral, deci avem un conflict de lege, din punctul meu de vedere, care trebuie soluționat și dacă este o parte pozitivă în toată această situație, cred că este această oportunitate de modificare a Codului electoral și tocmai astfel de exemple pot fi studiate, analizate atunci când vom descurca aceste prevederi din Codul electoral și le vom aranja într-o ordine logică cu celelalte legi din stat. Acum, cât privește partea a doua a întrebării Dvs. – care sunt costurile? –, dacă să ne referim strict la costurile financiare, desigur că, în primul rând, vor fi costurile buletinelor de vot, probabil și costurile lucrului funcționarilor electorali care astăzi au fost la serviciu, nu mai știu care costuri ar fi fost, dar, cu siguranță, acestea vor trebui ulterior repetate în eventualitatea că această suspendare își va încheia efectul la un moment dat și vor fi stabilite alegerile pentru turul doi sau, sincer, îmi este greu să spun acum în ce manieră se vor desfășura în continuare alegerile, aici la fel este o dilemă, inclusiv din punct de vedere juridic și vom urmări cu atenție acest aspect, pentru ca să înțelegem și să vedem exact ce se va întâmpla, dar costurile sunt acestea și, sigur, costurile politice deja îmi este mult mai dificil să-mi exprim opinia despre ele, dar probabil că vor urma și ele, pentru că vedem foarte simplu cât este de ușor de capitalizat pe astfel de situații și, din păcate, avem un cadru legal, avem instituții, avem capacități care încă nu ne dau posibilitatea sau nu permit ca să avem o situație normală în care oamenii au ieșit la vot, votul lor a fost luat în calcul, regulile sunt clare și previzibile, nu se schimbă în ajunul alegerilor ș.a.m.d.”  
2 d
europalibera.org
S-a contrazis CEC prin suspendarea alegerilor de la Bălți? (adevărul.md)
Cazul Marinei Tauber a ajuns în presa europeană, titrează adevărul.md. Publicația se referă la un articol apărut sâmbătă în Eureporter, în care situația din jurul scrutinului este descrisă în felul următor: „Se încing spiritele în Republica Moldova, unde şubreda democraţie din Moldova a primit, se pare, o nouă lovitură. Partidul de guvernământ s-a pomenit în mijlocul unui scandal de proporţii, după ce a fost acuzat că ar fi pus presiune pe Comisia Electorală Centrală pentru a scoate din cursa electorală candidatul unui partid de opoziţie, cotat cu şanse covârşitoare să câştige funcţia de primar al oraşului Bălţi, al doilea oraş ca mărime din ţară”. Potrivit „Eureporter”, Marina Tauber a fost înregistrată în cursa pentru Primăria oraşului Bălţi în ultima zi în care mai pot fi depuse actele pentru înregistrare, iar această decizie i-a luat pe mulţi prin surprindere. Ulterior, scriu jurnaliştii, a urmat o campanie intensă, iar la alegerile din 21 noiembrie, Tauber a fost foarte aproape să câştige din primul tur, lipsindu-i doar în jur de 900 de voturi pentru a câştiga. Publicaţia europeană mai arată că abia după ce Tauber a câştigat detaşat primul tur cu aproape 50 la sută dintre voturi, au început să curgă contestaţiile din partea poliţiei şi contracandidaţilor.  „Săptămâna aceasta a urmat o şedinţă a CEC, care a constatat că Marina Tauber trebuie exclusă din cursă şi a cerut instanţei să anuleze înregistrarea acesteia în alegeri. Iar motivul invocat de CEC pentru excluderea din alegeri este faptul că „candidatul nu a declarat cheltuielile pentru ceea ce au mâncat activiştii pe perioada campaniei electorale”, o prevedere care nici nu se regăseşte în Codul Electoral moldovenesc, iar nici un candidat electoral, în nicio campanie electorală organizată până acum în Moldova, nu a declarat asemenea cheltuieli. Mai mult, pretinsele încălcări au fost înregistrate în campania primului tur de scrutin, care a fost declarat corect de aceeaşi Comisie Electorală Centrală”, se mai arată în articol.  Un interviu cu președinta CEC, Angelica Caraman pe moldova.europalibera.org Tot acest site  - adevarul.md - oferă spațiu și pentru o analiză semnată de Dan Dungaciu cu referire la situația din jurul Ucrainei. “Nu suntem în scenariul unei invazii ruse în Ucraina, ci într-o nouă „criză a rachetelor”. Ucraina este „Cuba” Rusiei” – așa sintetizează publicația ideile lui Dan Dungaciu, coordonatorul Masteratului de Studii de Securitate de la Universitatea Bucureşti, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.  Urmează explicațiile: Nu va fi un război, dar asta nu înseamnă că tensiunile nu sunt fără precedent. Singura comparaţie care se poate face nu e cu 2014, ci cu 1962, anul celui mai tensionat episod al Războiului Rece, adică criza rachetelor din Cuba. Atunci a fost o situaţie relativ similară: în Cuba, pe un teritoriu strategic pentru SUA, americanii au constatat că sovieticii au construit baze pentru lansatoare de rachete cu raza medie de 2000 km, ceea ce înseamnă că oraşele americane, inclusiv Washingtonul, puteau fi lovite oricând. America nu putea accepta asta, ca în „curtea” ei strategică să se petreacă aşa ceva şi a reacţionat. Cele două armate au fost faţă în faţă, războiul părea iminent, a existat chiar şi un avion american doborât cu o rachetă rusească, un pilot ucis, Pentagonul a cerut retorsiuni militare, Kennedy, preşedintele american, s-a opus, a negociat cu liderul sovietic Hrusciov şi s-a obţinut scoaterea dispozitivelor sovietice din Cuba şi, la schimb, retragerea rachetelor americane din Turcia. Dar tensiunea a fost la apogeu, al treilea Război Mondial posibil... Fusese declanşată starea de alertă generală la nivel doi, primul nivel sub activarea butonului nuclear, adică cea care permitea bombardarea Moscovei cu avione care plecau din Turcia...    Fără să forţăm comparaţiile, astăzi suntem într-o situaţie similară. Ucraina este Cuba Rusiei. Pentru Rusia, Ucraina şi Belarus sunt linii roşii strategice. Nervozitatea ruşilor astăzi provine nu doar din această realitate, ci din faptul că au constatat, extrem de iritaţi, că americanii le-au pregătit o surpriză strategică. Succesul lor din 2014, adică împiedicarea Ucrainei să intre în UE şi NATO, nu a reuşit să anuleze şi un alt scenariu, sugerat astăzi, abil, de americani: Ucraina nu intră în NATO, dar dacă NATO „intră” în Ucraina? Dacă, de pildă, America se comportă ca şi cum Ucraina este în NATO, şi va face acolo ceea ce a făcut în România: scut anti-rachetă, sprijin militar, vânzare de arme letale performante etc. Adică să facă din Ucraina un „portavion american nescufundabil”, cum spunea cineva... Acesta este motivul pentru care ruşii invocă scutul antirachetă din România, nu din cauza României, ci pentru că se tem foarte tare că ar putea să apară asemenea instalaţii şi în Ucraina.    Această chestiune îi irită pe ruşi la culme şi nu au soluţii. Newsmaker.md atrage atenția la un anunț al Federației Naționale a Sindicatelor  - că va organiza un protest în fața clădirii Parlamentului luni, 6 decembrie. Federația se opune astfel deciziei guvernului de a abandona sporurile anuale pentru angajații de stat. Sindicatele cer autorităților să plătească restanțele pentru anul 2020 pentru sporurile anuale angajaților din sectorul public și să aloce fonduri pentru plata sporurilor în 2021. De asemenea, conducerea organizației a cerut o întâlnire cu președintele Maia Sandu și cu președinții comisiilor parlamentare de protecție socială, economie, cultură, educație și cercetare. „Studiind decretele guvernamentale privind modificările aduse acestor legi importante, putem concluziona că angajații statului au fost privați de dreptul de a primi sporul anual nu doar la sfârșitul anului 2020, ci s-a pus sub semnul întrebării plata sporului anual pentru anul 2021. Acest lucru este inacceptabil, mai ales în contextul creșterii planificate a prețurilor... va fi afectată puterea de cumpărare a populații”, au subliniat reprezentanții federației. Zdg.md publică un interviu cu Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, care explică ce reprezintă pensionarea anticipate, cum și de când va funcționa, cine va beneficia. “Pensionarea anticipată înseamnă că oameni care au muncit foarte mult timp și au cotizat foarte mult timp la sistemul de asigurări sociale, ei au dreptul să se pensioneze mai repede. Este o compensare pentru mărirea vârstei de pensionare. Este un regim special de care beneficiază un anumit număr de oameni. Eu l-am numit acum câteva zile „o excepție”, dar cuvântul excepție e cumva foarte restrictiv dacă te gândești la o excepție de 1- 2% – nu. Vrem ca gradul de absorbție a acestei măsuri să fie mai mare, să fie de 10%, dar să fie cazuri speciale totuși. Nu toată lumea este în cazuri speciale totuși. Deci, pensionarea anticipată înseamnă să ieși la pensie mai devreme, anticipat, decât vârsta standard de pensionare dacă ai lucrat mult timp. Perioada lungă de timp, înseamnă stagiu lung de cotizare. Noi am avut această pensionare anticipată în anul 2017. Doar că atunci, parametrii – stagiul de cotizare, care este necesar și vârsta la care se poate ieși la pensie. În 2017 se putea ieși la pensie cu cel mult 3 ani mai devreme decât vârsta de pensionare dacă aveai stagiul complet de cotizare realizat în perioade contributive, când efectiv ai plătit contribuții. De exemplu, perioada de serviciu militar sau perioada de îngrijire a copilului nu era considerată atunci stagiu contributiv pentru că nu plătești efectiv contribuții. Asta a fost regula atunci, asta este regula și în alte țări. Ceea ce se introduce acum este de fapt revenirea la acel model numai că se pune o depășire necesară pentru stagiul complet. De ce? Pentru că atunci, în 2017, când s-a introdus pensionarea anticipată numărul de beneficiari care a beneficiat de această pensionare anticipată a fost foarte mare. Nu s-au așteptat guvernanții de atunci că afluxul de noi pensionari va fi atât de mare și de aceea au anulat acea posibilitate. Acum, noi trebuie să fim mai prudenți și trebuie să introducem niște reguli pentru pensionarea anticipată care să fie un pic mai restrictive ca în funcție de câți oameni intră în sistem prin pensionarea anticipată să putem vedea că sunt prea puțini de exemplu și să mai coborâm un pic pragul, să coborâm un pic condițiile.”
2 d
europalibera.org
O lămâie – 7,50 lei, un ardei verde – 4 lei… Ce facem mai departe?
M-am dus la piaţa din cartier ca să cumpăr nişte legume şi fructe şi, vă spun cu toată sinceritatea, am boldit ochii şi am fost năpădit de gânduri sumbre. Am cumpărat o lămâie şi ea costa 7 lei şi 50 bani, pe doi ardei verzi am dat 8 lei, iar legătura de leuştean costa acum tocmai 15 lei. S-au scumpit mai toate produsele. O pâine, pe care o luam cu 14 lei, acum costă 17 lei şi vă pot da zeci de alte exemple. Păi, cu asemenea preţuri, ca să supravieţuieşti, îţi trebuie salarii foarte grase. Dar toţi oare le au? Şi încă nu ne-au venit facturile la gazele naturale. Nu vreau să mă las cuprins de panică, dar sunt convins că anul 2022, care se apropie, va fi unul din cei mai complicaţi ani ai tranziţiei. Va trebui să fim foarte puternici şi să găsim soluţii, stimaţi ascultători. Doamna de la piaţă care mi-a vândut doi ardei cu 8 lei mi-a explicat că aşa sunt acum preţurile, că au crescut preţurile externe, că ea nu are nici o vină, că şi ea trebuie să trăiască şi deci nu poate să facă filantropie. O înţeleg şi pesemne ar trebuie să facă ceva guvernarea. Dar fac oare conducătorii ceea ce trebuie? Nu sunt mare economist, dar am nişte îndoieli. Şi o să vă aduc un exemplu. Cunosc trei oameni care în ultima vreme şi-au retras depozitele din bănci. De ce? Pentru că dobânzile se micşoraseră, nu mai erau deloc atractive, şi aceşti oameni nu mai vedeau rostul să ţină banii în bănci. Luaţi din bănci, banii sus-pomeniţi ajung pe piaţă, deci măresc noianul de lei care circulă, iar asta potenţează creşterea inflaţiei şi scumpirea produselor de primă necesitate. Dar nu cumva mai există şi alţi oameni, în afară de aceşti trei, care şi-au retras banii din bănci? Şi a făcut statul tot ce a putut pentru a opri acest trend? Repet, nu sunt economist, dar am impresia că ceva nu e OK. Iar decizia recentă a Băncii Naţionale de a crea condiţii pentru temperarea preţurilor mi se pare niţel întârziată. Nu era nevoie de această intervenţie mai devreme?  
2 d
europalibera.org