Tools
Change country:
europalibera.org
europalibera.org
Joe Biden: Washingtonul și aliații săi „vor răspunde cu măsuri economice ferme și de altă natură în cazul unei escaladări militare”
Președintele Statelor Unite Joe Biden l-a informat pe omologul său rus Vladimir Putin despre „adânca îngrijorare” cu privire la masarea de trupe rusești în apropiere de Ucraina, avertizînd că Washingtonul și aliații săi „vor răspunde cu măsuri economice ferme și de altă natură în cazul unei escaladări militare”, se spune într-un rezumat al discuțiilor avute de cei doi lideri în 7 decembrie, prin videoconferință, rezumat pus la dispoziție de Casa Albă. „Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut un apel la detensionare și la revenirea la diplomație”, se mai spune în documentul citat. Cei doi președinți au vorbit puțin peste două ore în videoconferință, a treia rundă de discuții directe între cei doi din ianuarie încoace. Kremlinul nu a comentat deocamdată cu privire la discuțiile de marți. Oficialitățile ucrainene spun că mai mult de 90.000 de militari ruși au fost masați la granițele Ucrainei, și în peninsula Crimeea, ocupată cu forța de Rusia în 2014. Estimările serviciilor de informații americane sugerează că numărul militarilor ruși desfășurați la granițele Ucrainei ar putea în cele din urmă să ajungă la 175.000. E una din cele mai masive mișcărr de trupe rusești spre Ucraina din ultimii ani, în afara exercițiilor militare obișnuite, anunțate în prealabil. Aceste mișcări de trupe și absența procedurilor de notificare obișnuite au declanșat semnale de alarmă nu numai în Ucraina dar și în multe țări din Alianța Nord-Atlantică, în special cele din Europa de est. Potrivit rezumatului de la Casa Albă cei doi președinți au mai discutat și despre dialogul americano-rus legat de stabilitatea strategică, despre atacurile cibernetice cu scopul de a obține recompense și despre cooperarea în chestiuni regionale cum ar fi Iranul.  
1 h
europalibera.org
„Satira timpurilor noastre”, sau de ce sunt cercetați la conținut rapperii din Rusia
După șase ani în care nu a scris nimic nou, rapperul rus Oxxxymiron a scos, la 1 decembrie, albumul „Frumosul și urâtul” (Красота и уродство), dedicând piesa numărul doi „agentului străin”. În Rusia, „agent străin” este un termen juridic, care a fost introdus în legislație în 2012 pentru a fi aplicat organizațiilor neguvernamentale finanțate de peste hotare. Dar categoria a fost extinsă treptat și include acum ... hmm... include pe cine vrea Kremlinul să includă. Chiar așa cântă și Oxxxymiron: „Agent străin în Rusia Poate fi oricine Dacă nu e polițai Și nu are pile”. La patru zile de la apariția albumului, Oxxxymiron/Pre numele său/Fiodorov Miron/A putut afla/Că împotriva sa... În proză, poetul a aflat dintr-un comunicat că Alexandr Bastrîkin, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, a dispus analiza pieselor sale la cererea „unui grup de patrioți”. Acest comitet de investigații unde lucrează chiar agenți cu acte în regulă va cerceta dacă Oxxxymiron și un alt rapper rus, Noize MC,promovează prin cântecele lor extremismul. Miron Fiodorov a făcut literatură la Oxford (e clar: Oxford+Miron= Oxxxymiron) și a locuit 20 de ani în Anglia și Germania. A revenit în patrie pentru că este ... patriot. În ultimul timp, a cam fost văzut în compania opoziției: a înregistrat un trek cu un activist condamnat pentru participare la proteste neautorizate, Samariddin Radjabov, a făcut campanie în sprijinul blogger-iței Maria Motuznaia, s-a dus la procesul de „extremism” al altui activist, Egor Jukov... Așa încât „grupul de patrioți” anonimi l-a denunțat pentru „propagandă a unor atitudini negative față de colaboratorii organelor ... ” și pentru „eforturi de reabilitare a nazismului”. Înainte de Oxxxymiron și Noize MC, Comitetul de Investigații s-a ocupat de alt rapper: Morgenstern. Într-o emisiune a vedetei de televiziune, devenită politiciană, redevenită vedetă de televiziune, Ksenia Sobciak, Morgenstern a spus în luna octombrie că nu prea înțelege de ce guvernul președintelui rus Vladimir Putin cheltuiește atâția bani în fiecare an pentru comemorarea victoriei în cel de al doilea război mondial. La scurt timp, Comitetul de Investigații a dispus „expertiza de extremism”, iar Morgenstern a prins a înțelege cam cum stau lucrurile. Adică, s-a gândit că e mai bine să afle rezultatul expertizei de la distanță, online, pe calea undelor... Pe scurt - a plecat din Rusia. Și cine-l poate condamna pentru asta? În Rusia, campaniile împotriva rapperilor și muzicii alternative mai la general s-au intensificat în ultimii ani. Zeci de concerte au fost anulate după 2019, când unii rapperi au fost văzuți la mitinguri contra excluderii opoziției de la alegerile locale din Moscova. „Cine merge la mitinguri, rămâne fără concerte”, spune înțelepciunea populară. O altă vorbă de duh îi aparține lui Vladimir Putin: Rap-ul este „muzica sexului, drogurilor și protestului”. Unele formații (ca duetul de muzică electronică experimentală IC3PEAK) sunt atât de oribile, ca încât trebuie interzise de tot. Ce aberație mai e și asta: „Vin dintr-o poveste rusă, nu contează ce faci tu/Nu mi-e frică de lumină, întuneric e destul.”? Că este întuneric destul o arată și cazul lui Oxxxymiron. În ziua în care Comitetul de Investigații al Rusiei anunța că începe cercetările împotriva rapperului la cererea unui „grup de patrioți”, blogger-ul Dmitri Iakușev a scris că autorul cererii este el, iar grupul de patrioți – invenția sa. „A fost o glumă, a scris blogger-ul, o plângere fabricată și compusă deliberat într-un mod idioțesc, o satiră a timpurilor noastre”. Într-adevăr, este foarte amuzant . Oxxxymiroane, roagă-te să râdă și Comitetul lui Bastrîkin.  
5 h
europalibera.org
Carter a oprit invadarea Poloniei de către URSS; va ști oare Biden să apere Ucraina de Putin?
Discuția prin video de astăzi a lui Vladimir Putin cu Joe Biden, despre situația din Ucraina și tensiunile de la frontieră, are loc în condițiile în care serviciile secrete SUA, dar și experți NATO, estimează că numărul trupelor rusești la granița Ucrainei ar putea urca la 175.000 și că un atac ar putea veni din patru direcții, inclusiv dinspre Crimeea. Experții se așteaptă ca Putin să îi ceară lui Biden ca, în ciuda promisiunii făcute de NATO Kievului în 2008, Ucraina să nu fie niciodată primită în Alianță. S-a mai spus că pentru Putin, Ucraina i-a fost „furată” Rusiei de către Occident. Pentru Putin, orice nouă extindere a NATO, in special in Ucraina, ar însemna – cum a spus el – încălcarea unei "linii roșii". Este limpede că Biden dispune în realitate de o marjă de manevră foarte redusă aici. Washington Post, de pildă, estimează că Biden, care l-a tratat deja pe Putin de «asasin» (killer) are la îndemână un arsenal retoric și un set de argumente foarte redus. În ajun, principalele cinci mari puteri occidentale au lansat un nou avertisment Rusiei, punând-o în gardă contra unei intervenții militare în Ucraina. În timp ce Rusia este acuzată că pregătește un atac asupra Kievului, în scopul probabil de a anexa Donbasul, regiunile rusofone din est, Paris, Londra, Roma, Berlin și Washington au reamintit necesitatea ca Moscova să mențină negocierile pașnice cu Kievul. Inițiativa comună a avut loc ieri seară, în ajunul videoconferinței de astăzi între Biden și Putin, dar în urma unui avertisment, ieri, al SUA, care a avertizat Rusia că va exista o ripostă în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei. La jumătatea lunii noiembrie, în cadrul unui interviu telefonic cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron își anunțase deja „intenția de a apăra întregul teritoriu al Ucrainei”, ca o reacție în urma desfășurării de trupe rusești la granița cu Ucraina. Vorbind astăzi cu CNN, ministrul ucrainean al apărării Oleksi Reznikov a avertizat ca separatiștii din Donbas primesc tot mai mult armament greu, iar un mare număr de sniperi sunt acum pregătiți de instructori ruși. El a mai spus ca o invadare a Ucrainei ar duce la "un sângeros masacru". CNN mai anunță că SUA s-ar pregăti sa retragă cetățenii americani din Ucraina in cazul unei invazii. Ce poate NATO să facă? Sigur, armata ucraineană este mult mai pregătită acum decât era în 2014, în momentul anexării Crimeei de către Rusia. Sprijinit în special de SUA, Kievul rezervă 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile militare, mai mult, proporțional, decât majoritatea țărilor din NATO, în care, teoretic, Ucraina ar trebui să fie primită, după promisiunea care i-a fost făcută la summitul de la București al Alianței, în 2008. Îndoielile persistă însă în legătură cu capacitatea forțelor ucrainene de a rezista, chiar așa modernizate și dispunând de armament de ultimul tip, cum sunt acum. Ian Brzezinski a rezumat recent pe site-ul Atlantic Council cum NATO a împiedicat în 1980 o invazie sovietică a Poloniei, dar punea întrebarea dacă Alianța militară occidentală ar putea face față astăzi. Atunci, în 1980, președintele Jimmy Carter și administrația lui au reușit să convingă Moscova să renunțe la o invadare a Poloniei, unde mișcarea populară de protest declanșată de sindicatul Solidaritatea devenise de necontrolat de către putere. Situația Poloniei era atunci și mai dificilă decât a Ucrainei astăzi, înconjurată fiind în totalitate de blocul comunist. Carter și consilierii săi au reușit atunci să calmeze situația, avertizând mai ales cu o serie de sancțiuni economice distrugătoare pentru URSS. Putin lucra atunci de mai mulți ani în KGB. E de conceput că el a urmărit atunci și cunoaște astăzi foarte bine felul în care Occidentul a descurajat URSS-ul de la o invadare a Poloniei, așa încât este cât se poate de în măsură să judece răspunsurile de astăzi în fața amenințării lui de a invada Ucraina.  
5 h
europalibera.org
Carter a oprit invadarea Poloniei de către URSS; va ști oare Biden să apere Ucraina de Putin?
6 h
europalibera.org
Guvernul polonez estimează la 7.000 numărul migranților din Bielorusia care încearcă să ajungă în UE
Guvernul polonez a anunțat marți că estimează la 7.000 numărul migranților care speră să ajungă în Uniunea Europeană prezenți în Bielorusia vecină. „Estimăm că regimul Lukașenka a trimis înapoi în Siria și Irak cam 3.000 de migranți, dar mul mai mulți, cam 7.000 se află încă pe teritoriul Bielorusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al serviciilor de informații poloneze Stanislaw Zaryn pentru agenția PAP, relatează DPA. El a mai spus că numărul încercărilor de trecere ilegală de la granița polono-bielorusă se micșorează, adăugând însă că e prematur să se spună că criza s-a terminat. Între timp, la Vilnius, parlamentul lituanian a extins starea de urgență de la granița Lituaniei cu Bielorusia până pe 14 ianuarie. De mai multe săptămâni, mii de migranți și refugiați încearcă să treacă granița din Belarus în Polonia, Letonia și Lituania. Uniunea Europeană l-a acuzat pe dictatorul de la Minsk Alexandr Lukașenka că aduce intenționat oameni din țări devastate de conflicte și îi încurajează să se adune la granițele Uniunii în încercarea de a destabiliza blocul pan-european, ca ripostă la sancțiunile impuse de acesta împotriva guvernului său, după reprimarea brutală a amplelor demonstrații anti-regim. Protestele au început după alegerile prezidențiale din august 2020, pe care Lukașenka pretinde că le-a câștigat detașat, dar despre care opoziția și guvernele occidentale spun că au fost măsluite.  
6 h
europalibera.org
Cum poate ieși zootehnia din criză?
Zootehnia sau creșterea animalelor, în ferme sau în gospodării particulare, înregistrează de mai mulți ani o reducere semnificativă. Autoritățile au schimbat din 2021 formula de subvenționare pentru a impulsiona dezvoltarea domeniului și a spori investițiile. Numai că trendul negativ se menține, tot mai mulți antreprenori din domeniu își abandonează afacerile, iar R. Moldova a ajuns să importe majoritatea produselor lactate și derivatele din carne. Pentru a găsi soluții la acest capitol, ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, a convocat o ședință cu șefi de direcții agricole din raioane, la care au participat și câțiva producători. Puținele mărfuri și produse de origine animalieră de fabricație moldovenească au probleme de calitate - astfel poate fi descrisă sumar situația din domeniu așa cum au prezentat-o participanții la ședința dedicată problemelor din zootehnie convocată de ministrul Viorel Gherciu. Cirezile și stânele sunt tot mai puține, de la an la an, fermierii spun că nu sunt motivați să vândă lapte și carne din cauza prețurilor de achiziție derizorii, în schimb substituenții folosiți de procesatori, în lipsa materiei prime, sunt mai mult decât nesiguri. Aproape patru ani au trecut de la un scandal legat de găsimile vegetale ce s-ar conține în produsele lactate, dar autoritățile așa și nu ar fi făcut ordine în domeniu, susține Ion Moraru, specialist în zootehnie de la direcția agricolă Hâncești. „Dacă dorim ca să îmbunătățim situația din sector, este nevoie de introdus construcția fermelor zootehnice în programe start-up. Vă dați seama că micii și micro producători niciodată nu vor avea posibilitatea, reieșind din sursele de creditare care la noi sunt infime și băncile pe ce procente eliberează creditele, practic noi niciodată nu vom avea posibilitatea de a crea ferme moderne care cât de cât să poată intra în concurență cu procesatorii mari, să le spunem, care ne hrănesc cu ulei de palmier și alte componente pe care le pun”. Pentru a schimba starea de fapt, spune Ion Moraru de la Hâncești, trebuie gândit un sistem de stimulente, de genul subvenționarea produselor de origine, adică procesarea laptelui să se facă local, de unul sau mai mulți antreprenori cu ferme, astfel încât valoarea adăugată a produselor finite să le rămână lor. Același specialist a pus în discuție și folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie, în timp ce țările europene au decis să le diminueze. Ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, a spus că pledează nu doar pentru renunțarea la antibiotice, dar și reducerea semnificativă a pesticidelor și ierbicidelor. Potrivit lui, consecințele utilizării acestora ar depăși beneficiile. Chiar dacă din 2021 autoritățile alocă subvenții de 7.000 de lei de fiecare vită mare cornută deținută, pentru a impulsiona investițiile în fermele de lapte, datele prezentate de ministru nu denotă creșterea interesului în domeniu. Asta în ciuda faptului, potrivit ministrului Gerciu, că aceste subvenții ar fi mai mari decât în unele țări UE. „Analizând situația statistică, înțelegem că lucrurile nu stau tocmai bine. Suntem suficienți numai cu câteva produse de origine animalieră. Aici putem vorbi de ouă, carnea de porc (în jur de 95%), carnea de oaie, asigurarea cu lapte este în jur numai de 70%. La acest capitol avem mult de muncit, deoarece suntem asigurați cu unt, de exemplu, numai în proporție de 58%, cu cașcaval și brânză în proporție de 39%”. Viorel Prisăcari, crescător de capre din raionul Sângerei, a scos în prim-plan un alt obstacol - birocrația excesivă. El spune că unele acte permisive ar fi de pe timpul Uniunii Sovietice. „ Sunt un șir de acte care sunt solicitate fie pentru pornirea unei afaceri, fie pentru dezvoltarea eu, fie pentru certificarea unor produse sau, de exemplu, pentru securitatea muncii. Toate aceste lucruri trebuie să le efectueze o singură persoană care el trebuie să fie, de exemplu, și cioban, și tractorist, și jurist. Asta e un impediment foarte mare care descurajează, inclusiv și pe tineri. Ar trebui de revizuit [această listă]. Într-adevăr sunt unele care sunt necesare, dar sunt unele care sunt inutile, ele pur ;i simplu au fost copiate de pe timpul Uniunii Sovietice, dar ele nu mai sunt actuale”. Lipsa brațelor de muncă, dispariția întreprinderilor care prelucrează lână și piei, funcționari ai Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură mai bine pregătiți, au fost alte subiecte dezbătute de specialiștii prezenți la ședință. Atât procesarea, cât și importul animalelor de rase mai productive sunt chestiuni ce pot fi rezolvate ușor de fermieri dacă se asociază și acționează în comun, a fost sugestia ministrului agriculturii. Vremea când statul organiza puncte de colectare în fiecare sat a rămas în istorie. Autoritățile pregătesc un program de promovare a produsului autohton, promițând noi pârghii motivaționale, astfel încât proprietarii de ferme să investească în linii de procesare. Ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, este optimist: rostul subvențiilor e să stimuleze investițiile, iar datele pentru 2021 arată că la 1,5 miliarde lei subvenții antreprenorii au venit cu alte 4 miliarde de lei contribuția lor. Autoritățile vor căuta alte surse interne și externe pentru a completa fondul de subvenții, a mai promis ministrul Gherciu, pentru a impulsiona dezvoltarea afacerilor ce ar putea salva domeniul zootehniei.  
7 h
europalibera.org
Summit virtual Joe Biden - Vladimir Putin
Președintele Statelor Unite Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au o rundă dificilă de discuții, în contextul creșterii tensiunilor legate de masiva concentrare de forțe a Rusiei la granița cu Ucraina. Viitorul NATO în regiune și cerințele de securitate ale Moscovei figurează pe agenda discuțiilor.  Videoconferința din 7 decembrie e a doua întâlnire față-n față dintre cei doi lideri de când Biden a devenit președinte în ianuarie. Washingtonul dorește să descurajeze Rusia de la o posibilă invazie a Ucrainei, iar Kremlinul încearcă  să obțină garanții că fosta republică sovietică nu va deveni niciodată membră NATO. O înaltă oficilaitate de la Casa Albă a declarat luni presei că Biden îi va aduce la cunoștință lui Putin costurile reale pentru economia rusă, dacă Kremlinul decide să invadeze Ucraina, subliniind în același timp că „există o cale eficientă înainte în ce privește diplomația”. Înaintea videoconferinței de marți cu Putin, Biden și liderii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei și-au reiterat sprijinul pentru suveranitatea și  integritatea teritorială a Ucrainei, și i-au cerut Rusiei să de-escaladeze tensiunile. Oficialitățile ucrainen e spun că mai mult de 90.000 de mii de militari ruși au fost masați la granițele Ucrainei și în peninsula Crimeea, ocupată cu forța de Rusia în 2014.  
7 h
europalibera.org
Criza de la granița ruso-ucraineană. Ce va face „noua Germanie”? (Cristian Unteanu/ Adevărul)
Revista presei de la București.
7 h
europalibera.org
SUA nu vor trimite oficialități la Jocurile Olimpice de iarnă din China
Statele Unite au anunțat că nu vor trimite oficialități la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, în semn de protest pentru încălcări ale drepturilor omului, comise de către Partidul Comunist Chinez. Această decizie, care nu va afecta participarea sportivilor americani la Jocurile Olimpice, reprezintă o escaladare a confruntării dintre cele două mari puteri în legătură cu tratamentul aplicat minorității musulmane din China, amenințări militare împotriva Taiwanului și practici economice care au antrenat sancțiuni americane. În aprilie, Beijingul declarase că, dacă Statele Unite vor boicota jocurile, riposta chineză va fi una „robustă”. În declarația americană se arată că hotărârea boicotului diplomatic este ca urmare a genocidului din provincia Xinjiang și altor crime împotriva umanității. „Sportivii noștri se bucură de tot sprijinul și îi vom încuraja de acasă”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. Ea a adăugat că atleții, care au depus eforturi în toți acești ani pentru a ajunge la performanțe și a concura la Olimpiadă, trebuie să aibă oportunitatea să o facă. La începutul anului, Statele Unite au arătat că acțiunile împotriva musulmanilor din Xinjiang – între care internări în lagăre, muncă forțată și sterilizări – constituie „genocid” și crime împotriva umanității. Înainte de anunțul boicotului diplomatic, medii de informare apropiate de regim din China au acuzat administrația Biden că politizează un eveniment sportiv. Circa jumătate dintre americani sunt împotriva faptului că China organizează aceste jocuri, în conformitate cu un recent sondaj. Această decizie a administrației survine și după ce Asociația Jucătoarelor de Tenis din lume a suspendat toate turneele din China și Hong Kong, în legătura cu maniera în care regimul de la Beijing o tratează pe jucătoarea Peng Shuai, a cărei libertate de mișcare și exprimare sunt limitate după ce acuzase o fostă oficialitate chineză de rang înalt de abuz sexual. Firmele americane care sponsorizează Jocurile și care fac afaceri în China se tem că regimul va folosi luările lor de poziție ca pe un test de loialitate. Pentru China aceste jocuri au o semnificație politică, dincolo de sport în sine, dorindu-se ca ele să ilustreze forța și influența țării.  
8 h
europalibera.org
Jurnalismul independent în pericol
În condițiile globalizării de care profită funcționarii publici pentru a-și ascunde averile dobândite pe căi ilegale, investigațiile jurnalistice sunt realizate mai lesne de echipe transfrontaliere. Cooperarea internațională le permite jurnaliștilor să dobândească informațiile necesare, depășind riscurile și presiunile mafiilor locale. Oportunitățile cooperării jurnalistice au fost pe agenda unei conferințe regionale a jurnaliștilor de investigație, desfășurată recent la Kiev, Ucraina. Printre participanții la conferința de la Kiev a fost și cunoscuta jurnalistă azeră Khadija Ismaylova, care, acum cinci ani, a fost ținută în detenție de regimul de la Bacu, fiind condamnată urmare a dezvăluirilor pe care le făcuse în achete despre corupția la nivel înalt din țara ei. Ziarista a fost eliberată la presiunea comunității din toată lumea a jurnaliștilor și a forurilor internaționale. Ea a decis să rămână în țara sa, să facă jurnalism de investigație, chiar dacă îi este extrem de dificil. Despre cum e să faci jurnalism în condiții de presiune, Khadija Ismaylova ne-a vorbit într-un interviu pentru Radio Europa Liberă: „Represaliile continuă și ele se răsfrâng nu numai asupra mea dar și a membrilor familiei dacă atingi teme sensibile, dar probleme de acestea la noi sunt multe, mai ales cele ce țin de corupție. Sunt teme tabu, de care nu trebuie să te atingi. Nu trebuie să vorbești despre poliție, despre funcționari la nivel înalt. Nu poți să scrii despre președintele țării și despre membrii familiei lui. Chiar dacă site-urile pe care publicăm ne sunt blocate în țară. Mie nu mi se dau răspunsuri la solicitările de informație. Unde apar eu, se aprinde imediat un beculeț roșu și toți intră în alertă. Lucrez cu jurnaliști tineri, care obțin ceea ce mie mi se refuză. În ultimii ani tot mai mulți jurnaliști, activiști și bloggeri fac investigații pe teme de corupție. Ni se spune că nu se poate, dar noi continuăm să ne facem munca...”   Khadija Ismaylova activează în cadrul rețelei internaționale a jurnalistilor pentru lupta împotriva crimei organizate OCCRP, din care fac parte jurnalisti din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova și România și asta o ajută să reziste și să muncească în continuare: „ Este important să nu rămâi singur. Dacă jurnalistul rămâne singur în munca sa, este mai ușor să-i închidă gura, să-l reducă la tăcere, să-l ucidă chiar. Eu continui să fac investigații jurnaslistice și asta datorită cooperării cu jurnaliștii din diferite tari in cadrul OCCRP - o retea internationala din care fac parte si jurnalisti din Moldova si România. Cu cât mai mult jurnalisti lucrează în echipe, ei sunt mai protejați. Cu cât mai mulți jurnalisti scriu cu atât cetățenii au de câștigat, pentru că este mai multă informație” Pentru a se proteja şi a minimaliza riscurile, jurnaliştii de investigaţie îşi creează sisteme de protecţie. În ultimii ani s-au consolidat mai multe rețele, la nivel internațional și regional care reunesc jurnalişti de investigaţie din mai multe ţări. Jurnaliștii trebuie să învețe a evalua riscurile de fiecare dată când încep o anchetă pe subiecte sensibile sau complicate, cum ar fi cele ce țin de crimă organizată și corupție, spune Gohar Khodjayan de la organizația International Media Support (IMS) https://www.mediasupport.org/ din Kopenhaga, Danemarca, organizație care acordă suport jurnaliștilor din toată lumea, atât pentru susținerea anchetelor de presă, dar și atunci când asupra lor planează riscuri serioase: „Una dintre ultimile inițiative de care se ocupă International Media Suport impreuna cu Asociatia jurnalistilor de Investigatie din Danemarca este un fel de punte prin care noi incercăm să ajutăm jurnaliștii din diferite țări, regiuni de pe glob, ca să coopereze, să lucreze în echipe la istorii asemănătoare” O rețea a femeilor jurnaliste de investigație la nivel regional a fost lansată în toamna anului curent. Din această rețea fac parte jurnaliste de investigație din Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Azebaidjan și Belarus. Gohar Khodjayan este printre inițiatorii inițiativei. Ea spune că o analiză recentă arată că în toate aceste țări femeile jurnaliste de investigație sunt supuse mai des decât bărbații presiunilor, violenței și este important ca ele să coopereze, să învețe cum să evite riscurile și să se protejeze: „Jurnalistele femei au nevoie de sprijin, au nevoie să se reunească în rețele profesionale, nu numai în interiorul țării, dar și la nivel regional. Analiza noastră arată că problemele femeilor ziariste sunt similare în toate țările din regiune - femeile jurnaliste sunt întrun număr mai mare decât barbații jurnalisti, dar cu toate acestea drepturile lor sunt încălcate, la funcțiile de conducere în media sunt mai multi bărbati. Femeile jurnaliste sunt deseri atacate, hărțuite, inclusiv în mediul on-line...” Organizația International Media Support își propune să ajute jurnalistele din retea ca să obțină mai multe abilități profesionale, dar și suport juridic și psihologic, atunci când sunt discriminate sau supuse presiunilor, urmare a muncii pe care o fac. Organizația va ajuta și redacțiile să pună în practică politici gender, precizează Gohar Khodjayan. În Republica Moldova, în ultimii ani, au fost înregistrate mai multe atacuri verbale și amenințări pe rețelele sociale sau în discursuri publice asupra jurnaliștilor, toate condamnate de organizațiile de media și cele care apără drepturile jurnaliștilor. În 2019, în premieră pentru Moldova, Consiliul nediscriminare a constatat că un deputat socalist a instigat la discriminare pe criteriu de gen, statut profesional și origine națională, atunci când a atacat verbal și a amenințat cu răfuiala fizică, pe o rețea de socializare, o reporteră a Centrului de Investigații Jurnalistice. Deputatul socialist nu și-a cerut scuze, așa cum l-a obligă autoritatea publică. De altfel, până acum nici un demnitar moldovean nu a fost condamnat pentru atacuri asupra jurnaliștilor.  
9 h
europalibera.org
Președinta R. Moldova Maia Sandu își îndeamnă concetățenii să se vaccineze împotriva COVID-19
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu își îndeamnă concetățenii să se vaccineze împotriva COVID-19. Într-un mesaj video, șefa statului moldovean spune că orice locuitor al țării poate avea astăzi gratuit vaccinul și că vaccinarea va ajuta oamenii să se întoarcă la viața normală, la muncă, la cei dragi, se spune într-un comunicat al președinției de la Chișinău. În același mesaj, președinta Maia Sandu amintește de câțiva dintre oamenii care cel mai probabil ar fi rămas în viață, dacă Republica Moldova ar fi avut vaccin - „scriitorul Nicolae Dabija și diplomatul Valeriu Turea, folcloristul Tudor Colac și jurnalista Antonina Sârbu, vocea de aur Alexei Revenco și penița de argint Efim Josanu - oameni care mai aveau atât de mult potențial creator și atâtea proiecte de terminat”.  Avem oamenii care au de partea lor cel mai mare aliat, știința, dar și vaccin divers, pentru toată lumea, a mai spus Maia Sandu, adăugând că la fel ca alte sute de mii de cetățeni, s-a vaccinat și se va mai vaccina încă o dată, dacă va fi nevoie.  
9 h
europalibera.org
Kievul acuză Moscova că a trimis tancuri și echipe suplimentare de lunetiști în estul Ucrainei
Autoritățile de la Kiev au acuzat Moscova că a trimis tancuri și echipe suplimentare de lunetiști pe linia frontului în conflictul armat din estul Ucrainei, pentru a provoca victime în rândul militarilor ucraineni, și pentru a încerca să determine armata ucraineană să riposteze. Într-o declarație dată publicității marți  cu câteva ore înainte de o importantă videoconferință între președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin, ministerul ucrainean al apărării spune că „inamicul a mărit numărul de perechi de lunetiști, pregătiți să    provoace victime în rîndul personalului Forțelor Comune, să distrugă echipamentele de supraveghere video și să determine armata ucraineană să riposteze cu focuri de armă”.  
9 h
europalibera.org
John Bolton: E probabil unul din cele mai favorabile momente pentru soluționarea conflictului transnistrean (VIDEO)
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, John Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump, între 2018-2019, a recunoscut că problema transnistreană este complicată, dar crede că în stânga Nistrului Rusia ar avea „cărți mai slabe” decât în alte conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic, cum sînt cele din Georgia sau Nagorno-Karabach, între Armenia și Azerbaidjan. Întrebat care este poziția Vestului față de rezolvarea conflictului transnistrean, John Bolton a spus: „Noi, în Vest, avem tendința să analizăm situația fiecărei țări [fost sovietice n.r.] în parte. Impresia mea e că NATO, în ansamblu, ar trebui să decidă ce rezultat vrea. Extinderea NATO spre est, după prăbușirea Uniunii Sovietice, a fost aleatorie, și nu a ajuns la un final clar. Cred că această ambiguitate reprezintă o problemă pentru țările rămase în zona gri. Și ajungem acum la R. Moldova. Cred că în acest moment, conjunctura politică din R. Moldova este propice rezolvării problemei [transnistrene n.r.] Președinta și premmierul au un mandat popular puternic și ambele sunt interesate să rezolve acest conflict înghețat cu Rusia privind regiunea transnistreană. Eu nu subestimez dificultățile situației. Însă sunt câteva chestiuni importante ce trebuie punctate. Întâi de toate, cred că Transnistria, probabil, este unul dintre cele mai vulnerabile conflicte înghețate pentru Federația Rusă, mai ales din cauza poziției geografice, fiind teritorial departe de Rusia. Deci, din nou, nu subestimez complexitatea problemei, însă cred că știți că orice călătorie în jurul lumii începe cu primul pas, iar eu cred că Republica Moldova reprezintă acest prim pas. Însă nu este singurul. Și cred că e un fel de a spune Federației Ruse: „Și noi avem o strategie”, ceea ce în acest moment nu putem spune că avem”. De asemenea, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump a mai adăugat: „Cred că putem beneficia de pe urma poziționării Transnistriei între R. Moldova și Ucraina. De asemenea, cred că aici trebuie să luăm calea presiunilor economice. Cred că în aceasta rezidă și diferența cu situația din Belarus sau chiar Ucraina, unde presiunea economică ar putea fi insuficientă pentru a descuraja acțiunile Moscovei”. John Bolton s-a mai referit și la eventualitatea unor sancțiuni economice: „Bineînțeles, cred că ar trebui să fim ghidați de însăși guvernul R. Moldova. Dar, cum am spus mai devreme, ținând cont de circumstanțele politice actuale, avem probabil unul din cele mai favorabile momente din ultimii ani [pentru soluționarea conflictului transnistrean n.r.]. Am vizitat țara în august 2019 și sunt încrezător că putem înregistra progrese. Este important că încercăm, pentru că reprezintă o cale de a ridica un pic din presiunea la care sunt supuse acum Ucraina și forțele pro-democratice din Belarus. Dacă Federația Rusă continuă să provoace cele șase țări din zona gri [Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și Belarus n.r.] și Vestul continuă numai să răspundă, atunci nu vom prelua niciodată inițiativa, iar acest lucru va avea un final nefericit într-un fel sau altul,” mai spus John Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump.  
9 h
europalibera.org
Junta militară din Birmania a redus cu doi ani condamnarea la patru ani de închisoare pentru Aung San Suu Kyi
Junta militară din Birmania a redus cu doi ani condamnarea la patru ani de închisoare pentru Aung San Suu Kyi, după ce comunitatea internațională a reacționat dur la sentința inițială. Sentința din 6 decembrie împotriva laureatei premiului Nobel pentru pace a fost redusă într-o amnistie parțială de către șeful guvernului instalat de armată, a anunțat televiziunea de stat birmaneză. Condamnarea inițială, sub acuzația că fosta lideră Suu Kyi ar fi incitat la acțiuni împotriva armatei și că a încălcat restricțiile legate de COVID-19, a fost  criticată dur de mai multe țări și organizații, între care Marea Britanie, Statele Unite, Uniunea Europeană, Statele Unite, și chiar de către comitetul Premiului Nobel pentru pace. Descriind condamnarea lui Suu Kyi drept „încă o încercare teribilă a regimului militar din Myanmar de a înăbuși opoziția și de a suprima liberatea și democrația”, șefa diplomației britanice Liz Truss a spus că „Regatul Unit cere regimului să-i elibereze pe deținuții politici, să se angajeze în dialog și să permită revenirea democrației”. Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului Michelle Bachelet și coordonatorul politicii externe și de securitate al Uniunii Europene Jopes Borrell au criticat și ei condamnarea lui Aung San Suu Kyi.  
9 h
europalibera.org
John Bolton: E probabil unul din cele mai favorabile momente pentru soluționarea conflictului transnistrean
9 h
europalibera.org
Ministerul german de externe spune că nu acceptă propunerile Iranului privind programul său nuclear
Ministerul german de externe spune că nu acceptă propunerile Iranului privind programul său nuclear, și că așteaptă ca Tehernaul să revină la negocierile internaționale cu o poziție „realistă”. „Am evaluat propunerile cu grijă și în adâncime, și am ajuns la concluzia că Iranul a încălcat aproape toate compromisurile la care s-a ajuns după luni de negocieri intense”, a afirmat luni o purtătoare de cuvânt a diplomației germane, care a adăugat că propunerile iraniene nu sînt o bază pentru încheierea cu succes a tratativelor. Negocierile de la Viena, menite să revigoreze acordul nuclear din 2015, au avut un start accidentat săptămâna trecută. Statele Unite, care au ieșit din acord în 2018, dar sînt deschise unei reveniri sub președintele Joe Biden, au acuzat Iranul că nu e interesat în mod serios de un nou acord. Iranul, care refuză să ia parte la discuții directe cu Washingtonul, a spus că nu se poate ajunge la nici un acord atât timp cât nu sînt ridicate toate sancțiunile impuse Teheranului. Potrivit acordului din 2015, Iranul a acceptat să reducă controversatul său program nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor impuse de comunitatea internațională. O nouă rundă de tratative e programată pentru săptămâna aceasta.  
9 h
europalibera.org
Noul cancelar al Austriei a confirmat că actuala carantină națională va fi ridicată pe 13 decembrie
Noul cancelar al Austriei, Karl Nehammer, a confirmat marți că actuala carantină națională va fi ridicată pe 13 decembrie, cum era programat, relatează agenția DPA. Spunând că e mai mult o chestiune de circumstanțe cum se va permite redeschiderea restaurantelor și a magazinelor, Nehammer a confirmat de asemenea că miercuri la va avea loc un summit federal la care vor fi discutate detaliile ridicării carantinei. Între acestea e și posibilitatea impunerii unor măsuri mai stricte în acele regiuni ale țării unde numărul de infectări cu noul coronavirus rămâne ridicat. Cu toate acestea, actuala carantină va continua să se aplice persoanelor nevaccinate, a mai spus cancelarul austriac. După impunerea carantinei totale în 22 noiembrie, numărul de infectări din Austria a scăzut considerabil. Rata de infectare la șapte zile aproape că s-a înjumătățit, ajunmgând de la mai mult de 1.000 de cazuri la aproximativ 600 la 100.000 de locuitori.  
9 h
europalibera.org
Oxana Buzovici: „Unii dintre ei nici nu-și dau seama că sunt situații în care li se încalcă drepturile”
Suntem în săptămâna în care marcăm Ziua internațională a drepturilor omului. Datele cu care operează autoritățile arată că cele mai vulnerabile categorii de cetățeni, cărora constant li se încalcă drepturile, sunt consumatorii de droguri, persoanele HIV pozitive și lucrătoarele din domeniul sexual. Uniunea pentru Echitate și Sănătate de la Bălți a găsit o modalitate originală de a sprijini aceste grupuri: a identificat membri din comunitatea lor care își doresc să devină parajuriști, i-au instruit, iar acum aceștia își sfătuiesc semenii cum să-și rezolve problemele astfel încât să aibă acces la justiție. Detalii aflăm peste câteva minute în interviul emisiunii, alături de coordonatoarea de proiect din cadrul organizației, Oxana Buzovici. Oxana Buzovici: „Pentru noi contează ca persoana care este un parajurist specializat să aibă contact direct cu persoanele din comunitate afectate de HIV. Și aici sunt inclusiv persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele care consumă droguri. Noi avem nevoie ca să avem mesageri în special în aceste comunități, acest lucru pot să îl realizeze persoane care vin din aceste comunități. La momentul de față, echipa noastră include 17 persoane – în municipiul Bălți noi avem cinci reprezentanți, la Cahul avem două persoane, în jur de opt persoane – la Chișinău și două persoane care acum se integrează în echipa noastră din Fălești. Noi am încercat să acoperim mai multe tipuri de categorii: avem persoane care lucrează doar cu comunitățile persoanelor care trăiesc cu HIV; avem persoane care lucrează doar cu consumatorii de droguri; avem persoane care mixează, să zicem așa, au acces și la lucrători sexuali, lucrătoare sexuale care inclusiv sunt HIV pozitive sau consumă droguri la acest moment. Aici este o diferență pe care neapărat trebuie s-o menționăm. Deci, acesta este un proiect pilot, parajuriștii, conform legislației Republicii Moldova, sunt selectați și trebuie să aibă acte de studii superioare în orice domeniu sau studii în domeniul dreptului. În cazul parajuriștilor noștri, vă dați bine seama că ei sunt persoane din comunitate, ei sunt reprezentanți ai consumatorilor de droguri, unii dintre ei chiar sunt din rândul foștilor consumatori de droguri sau lucrătoare sexuale, sau persoane care trăiesc cu HIV, actualmente. În mare parte, deci majoritatea lor sunt persoane care au studii medii, iar unii dintre ei nici măcar școala nu au absolvit-o. În acest context au fost multe discuții cu Consiliul Național ca totuși să încercăm să vedem cum parajuriștii fără diplome de studii superioare pot să se includă și să devină cu adevărat parajuriști. Atunci a fost stabilit faptul că important totuși este ca parajuristul să primească instruirea specifică în calitate de parajurist. Grupurile cu care noi lucrăm sunt, în special, grupurile vulnerabile, grupurile ascunse, să zicem așa, care au niște întrebări mai specifice, de exemplu, despre reținere, despre cantitățile legale ale drogului pe care le au posibil la sine pentru consum. Aceștia se vor adresa doar la persoanele în care au încredere, pe care le cunosc și vor fi deschiși să comunice foarte concret problema cu care se confruntă anume cu persoane din comunitatea lor sau persoane despre care ei cunosc că au oferit astfel de asistență altor reprezentanți din comunitate.” Europa Liberă: Dacă vorbim de acest grup cu care lucrați de beneficiari, cât de vulnerabili sunt ei din perspectiva accesului la justiție? Oxana Buzovici: Cred că vulnerabilitatea lor vine, în primul rând, din faptul că unii dintre ei nici nu-și dau seama că sunt situații în care li se încalcă drepturile, și prin intermediul parajuriștilor ei află care sunt drepturile lor, în care situație anume le-a fost încălcat dreptul, în ce constă această încălcare și ce urmează de făcut. Aceasta ar fi una – neștiința, să zicem așa, al doilea moment – faptul că ei nu sunt gata să se adreseze cu aceste probleme la persoane din exterior. Din cauză că până la acel moment nu erau parajuriști specializați, despre multe probleme se tăcea sau dacă se auzea, sau erau spuse, erau doar foarte puține cazuri care ajungeau la juristul de la Promo-LEX sau IDOM. Vedem o dinamică de creștere a solicitărilor de încălcare a drepturilor, în special în domeniul medical și al asistenței sociale. Și aici mă refer la drepturile pacientului și drepturile persoanei care solicită asistență specializată, cum ar fi, bunăoară, suportul din partea statului, suportul social. Beneficiarii au nevoie de suport în a pregăti toate documentele și a înțelege care documente pot fi depuse sau nu pot fi depuse, sau e bine să nu fie depuse, fiindcă este o încălcare a datelor personale, deci nu e neapărat să fie prezentate; discriminarea sau încălcarea confidențialității, distribuirea informației despre date personale. În special, aici mă refer la statutul persoanei HIV pozitive sau statutul că persoana este drog-dependentă. Inițial erau multe cazuri legate de faptul că medicul ar putea să spună informația personală despre pacient poliției, la solicitarea acesteia, iar deja pe parcurs, datorită implicării parajuriștilor, aceștia chiar se implicau în comunicarea cu medicii care ofereau aceste date și ziceau că este o încălcare de lege, aduceau foarte concret acele puncte din legislație care sunt încălcate și pe moment avem tot mai puține și mai puține adresări din partea beneficiarilor.” Europa Liberă: În ce măsură rămâne o provocare sau e o provocare faptul că totuși beneficiarii sunt mai reticenți ca să se adrese cu problemele poate și mai simple, nu neapărat cele mai acute? Oxana Buzovici: Provocarea este aici în faptul că beneficiarul nu este gata să meargă până la final în soluționarea problemei. Și aici chiar avem multe cazuri când noi avem fixarea foarte concretă a situației de încălcare a drepturilor, avem structuri care pot fi implicate în soluționarea acestei situații, avocați, persoane cointeresate ca să dezvăluie astfel de cazuri la nivel de țară și să le soluționeze, dar beneficiarul nu-și dorește să facă acest lucru, el nu vrea să iasă din spațiul său de confort, el nu este gata să-și deschidă fața în fața unei întregi republici și să zică: „Da, eu sunt persoană HIV pozitivă și, iată, în acest moment mi s-au încălcat drepturile”. El spune: „Eu vreau ca voi să soluționați, dar fără implicarea mea directă”. Și iată aici provocarea este ca să găsești o soluție totuși și să schimbi această problemă sistemică, totuși ține de un sistem, este comportamentul medicilor sau persoanelor care activează în domeniul medical. Mă refer și la asistentele medicale sau lucrătorii care sunt în coridor și, posibil, au auzit informația și aceasta se transmite. Aici este nevoie de o intervenție sistemică și noi, la momentul actual, analizăm posibilitățile de a soluționa astfel de cazuri prin intermediul ONG-urilor care fixează situația și prin intermediul organizațiilor de drept care sunt gata să lucreze cu mai multe cazuri fixate, dar să le unifice într-o solicitare comună, fără a prezenta o persoană concretă.” Europa Liberă: În ce măsură putem spune că lucrurile s-au schimbat în decursul ultimilor 10 ani? Oxana Buzovici: „Noi avem o experiență de foarte lungă durată în comunicarea cu organele de drept, în special cu inspectoratele de poliție și polițiștii care se implicau și veneau lângă cabinetul narcologului pentru a depista consumatorii de droguri care veneau acolo pentru a primi tratamentul de substituție cu opioide. La momentul de față, iată, dacă facem așa o analiză, o scanare a ultimilor 5 ani, inclusiv perioada asta de când avem și parajuriști, această situație s-a schimbat substanțial, polițiștii au devenit persoanele care împreună cu parajuristul merg în teritoriu și depistează familii vulnerabile, unde polițistul nu este implicat, parajuristul comunică cu persoana, inclusiv îi propune să meargă la anumite servicii, îi propune să facă testarea la HIV, hepatită, tuberculoză. Și iată, datorită acestei conlucrări, la momentul actual, chiar anul acesta, noi avem situații când au fost depistate persoane cu care noi nu interacționam ca și organizație, dar datorită conlucrării parajuriștilor, lucrătorilor din organizație și polițistului noi am depistat persoane HIV pozitive în rândul persoanelor vulnerabile.” Europa Liberă: Cum că explicați, cum a avut loc această schimbare de comportament? Oxana Buzovici: „Eu cred că acest lucru ține foarte mult și de schimbările care au avut loc și la nivelul de structură a Inspectoratului General de Poliție sau în genere a strategiei pe care ei se bazează și dorinței de a deveni ca polițiști mai aproape de comunitate. Cred că datorită acestui fapt și comunicării active a organizației cu organele de drept a dus treptat la această schimbare. Comunicând cu polițiștii și explicând perspectiva comunităților, implicând persoane din comunitate ca să vorbească despre aceste probleme, treptat se fac anumite schimbări și în percepția polițiștilor, a grupurilor noastre, inclusiv în legislație, în strategia pe care la acest moment, de exemplu, strategia antidrog care se creează. Și acest lucru îmbunătățește activitatea polițiștilor. Anume acest fapt, iată, treptat-treptat a dus la aceste schimbări și la posibilitatea de a avea în prezent polițiști care vin la noi, care inițial veneau și spuneau: „Am nevoie de informația despre domnul cutare, dați-mi adresa unde să-l găsesc” și acum el vine și spune: „Haideți împreună, am planificat pe mâine ieșirea și mergem ca să comunicăm, iată, cu aceste persoane și poate le propuneți serviciile voastre”. Sau o activitate mai recentă care a apărut iarăși din necesitatea locală în care poliția împreună cu parajuriștii merg pe străzile orașelor, depistează inscripții cu denumirea magazinelor online de comercializare a drogurilor, în special a drogurilor sintetice noi, care afectează tinerii, acoperă aceste inscripții și comunică cu populația, zicându-le despre aceste inscripții, despre riscurile acestor inscripții și către cine să se adrese în caz că observă astfel de inscripții. S-au schimbat foarte mult tendințele polițiștilor și ei înțeleg foarte mult că trebuie să se axeze asupra identificării celor care comercializează, și nu asupra celor care consumă.” Europa Liberă: Altă categorie de specialiști, probabil la fel de importantă, o au medicii? Oxana Buzovici: „În continuare, cele mai multe solicitări și încălcări de drept sunt anume în domeniul acesta și de aceea noi am început să comunicăm activ și vorbim despre aceste situații. Noi, ca și organizație, ne străduim foarte mult să găsim suport din exterior pentru a menține activitatea în continuare a parajuriștilor, să o facem mai performantă, dar dacă nu va fi finanțare și dacă statul totuși nu va face această modificare în legislație și nu va accepta necesitatea acestei activități a parajuristului specializat, atunci va fi un risc destul de mare ca, din lipsă de finanțare, să nu putem asigura astfel de serviciu în continuare. Și noi ne dăm bine seama, noi, ca și structură, ca și organizație care coordonăm aceste grupuri, încercăm să ținem totul în focusul nostru, ca să asigurăm continuarea serviciului, dar, totodată, analizăm posibilitățile totuși de a prelua, cel puțin treptat, de către stat aceste servicii.”  
europalibera.org
Siegfried Mureșan: „Să ne ținem de reformare și modernizare pentru moment”
După reuniunea Comitetului parlamentar R. Moldova - UE la care au fost abordate subiecte ce țin de ultimele evoluții politice de la Chișinău, precum și alte chestiuni de pe agenda de asociere, președintele delegației UE la Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-un interviu pentru Europa Liberă a declarat că UE ar putea suplimenta sprijinul macrofinanciar existent pentru Republica Moldova, după ce va ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional. R. Moldova va primi pentru următorii 3 ani din partea Uniunii Europene și suma de 600 milioane de euro pentru un plan de relansare economică.   Europa Liberă: Ați fost la Chișinău cu ocazia celei de-a X-a reuniuni a Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Care sunt concluziile după vizita în Republica Moldova? Dar mai întâi felicitări pentru înalta distincție care v-a fost conferită de către președinta Maia Sandu. Siegfried Mureșan: „Mulțumesc mult! Distincția conferită de dna președinta Maia Sandu este o onoare deosebită pentru mine, a constituit o surpriză pentru mine și mă obligă, mă responsabilizează să mă implic în continuare pentru Republica Moldova și pentru a sprijini în continuare parcursul european al Republicii Moldova. Dorința mea în ultimii ani a fost ca cetățenii Republicii Moldova să poată trăi în siguranță și în stabilitate la fel ca toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene și să aibă o perspectivă de prosperitate. Aceasta a fost dorința mea în ultimii ani, aceasta rămâne dorința mea și în următorii ani și pentru asta voi continua să mă implic. Încă o dată mulțumesc mult președintei Maia Sandu, mulțumesc mult și Dvs. pentru încurajare și pentru mesaj.” Europa Liberă: Ați avut o agendă destul de încărcată de această dată, practic două zile pline, am putea să le spunem. Să ne spuneți – care sunt concluziile de pe urma discuțiilor purtate cu autoritățile Republicii Moldova, cu societatea civilă?   Siegfried Mureșan: „Concluzia principală a vizitei noastre de săptămâna trecută la Chișinău este că Republica Moldova se îndreaptă în direcția corectă. În Republica Moldova a început, în sfârșit, procesul de reforme pe care oamenii, pe bună dreptate, le-au așteptat de mulți ani de zile și reforme care vor permite și fructificarea potențialului Republicii Moldova, reforme care vor permite și ajutorarea consistentă a Republicii Moldova de către partenerii internaționali, de către partenerii de dezvoltare în perioada următoare. După cum știți, în ultimii ani au lipsit la Chișinău guverne care să aplice în mod hotărât reforme în toate domeniile societății, guverne care să gândească, în primul rând, pentru oameni și guverne care să-și respecte angajamentele luate față de parteneri, față de sectorul privat, față de partenerii de dezvoltare. Toate aceste lucruri ne-au lipsit, iar săptămâna trecută am condus la Chișinău o delegație a Parlamentului European, al cărei scop principal a fost să transmitem autorităților din Republica Moldova că Parlamentul European este alături de el în acest proces de reformă. Scopul vizitei noastre a fost să vedem cum putem face și mai mult în perioada următoare. Ne-am întâlnit cu președinta Republicii Moldova, cu dna prim-ministru, cu ministrul afacerilor externe, al justiției, al economiei și al finanțelor, ne-am întâlnit cu toate fracțiunile parlamentare, cu președintele parlamentului, cu societatea civilă, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și am alocat în cadrul acestei vizite în mod intenționat mult timp Parlamentului Republicii Moldova, deoarece săptămâna trecută, luni, președintele Parlamentului European și președintele Parlamentului Republicii Moldova au semnat un memorandum de înțelegere și cooperare, un memorandum care își propune întărirea relațiilor între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova și, datorită acestui memorandum, vom putea face mai mult la nivel parlamentar.” Europa Liberă: Dar ce se poate de făcut mai mult, adică ce nu s-a făcut, ce rezerve nevalorificate ar exista? Siegfried Mureșan: „Păi, în primul rând, am constatat în discuțiile avute săptămâna trecută că prioritățile Republicii Moldova și prioritățile Uniunii Europene în această perioadă sunt în mare parte aceleași. Șocul inflaționist, dezinformarea și economia „verde” Cu toții suntem preocupați de securitatea energetică, de creșterea prețului la gaze, în primul rând, implicit la energie, deci, șocul inflaționist; cu toții suntem preocupați de dezinformare, de știri false și de propagandă, cu toții trebuie să depășim pandemia, să reclădim economia și s-o ajutăm după această pandemie. Și am constatat cu bucurie că și la Chișinău există o preocupare față de tranziția economiei spre o economie mai modernă, mai verde, mai puțin poluantă și mai digitală, fiindcă e clar că, dacă mergem spre noi surse de energie, spre energia regenerabilă, ne reducem și dependența energetică de un anumit furnizor. Și practic am hotărât că vom pune la aceeași masă experții din Parlamentul European și din Parlamentul Republicii Moldova în fiecare dintre aceste domenii. Vom avea în delegația Parlamentului European cu Republica Moldova europarlamentari responsabili de fiecare dintre aceste domenii: securitate energetică, justiție, valori europene, stat de drept, depășirea crizei generate de coronavirus, tranziția spre o economie verde. În fiecare dintre aceste domenii voi desemna în delegația Parlamentului European cu Republica Moldova pe un coleg responsabil, care va lucra cu un alt coleg responsabil din Parlamentul Republicii Moldova și, mai ales, voi înlesni și cooperarea la nivelul comisiilor de specialitate, căci în Parlamentul European există multe expertize la nivelul comisiilor de specialitate. Și acum, având acest memorandum, semnat de președintele Parlamentului European, e clar că comisiile de specialitate vor fi dispuse să facă mai mult cu Republica Moldova. Asta unu la mână - întărirea cooperării parlamentare pe fiecare dintre domeniile prioritare; doi la mână – vom sprijini funcționarii din Parlamentul Republicii Moldova, administrația, consilierii cu programe de dezvoltare, pot avea inclusiv stagii, burse în Parlamentul European pentru a vedea cum se face administrație publică în Parlamentul European.   Vor veni, de asemenea, colegi din Parlamentul European; Parlamentul European va facilita, de asemenea, va susține programele de pregătire în traninguri pentru ei chiar și la Chișinău, scopul fiind să creștem nivelul de expertiză al funcționarilor, al colegilor, al consilierilor din Parlamentul Republicii Moldova și cu ei vom putea face mai multe evenimente publice, fiindcă dorim ca această colaborare a noastră din care ies lucruri bune pentru cetățenii Republicii Moldova să aibă și un caracter public, oamenii să vadă cât mai mult Parlamentul European prezent în Republica Moldova. Și, în plus, vom face lucrurile pe care le-am făcut și până acum de sprijinire politică a agendei Republicii Moldova și vom lucra strâns cu Comisia Europeană, fiindcă multe din lucrurile concrete Comisia Europeană le propune sau le decide pentru Republica Moldova, dar sprijinul politic din partea Parlamentului European e foarte important.” Europa Liberă: Ați amintit despre criza gazelor și despre nevoia de a căuta alternative pentru importul acestor resurse energetice. Republica Moldova a promis că în 2022 va implementa Pachetul energetic III european, chiar dacă a fost semnat acest contract cu Gazprom-ul rus. Ați abordat acest subiect la Chișinău? Credeți că va avea această voință politică conducerea de la Chișinău să implementeze acest Pachet energetic III? El demult trebuia să fie implementat.   Siegfried Mureșan: „În ultima discuție pe care am avut-o cu Dvs., eram chiar la începutul crizei gazelor atunci, în prima parte a lunii octombrie, v-am spus atunci următorul lucru: criza gazelor nu trebuie amestecată cu niciun alt dosar politic, este o situație pură de natură comercială și trebuie negociat un nou contract comercial. Inclusiv datorită sprijinului Uniunii Europene, sprijinului financiar, dar și al întregii expertize a Uniunii Europene ce a fost pusă la dispoziția Republicii Moldova, Republica Moldova a fost într-o situație mai bună când a negociat contractul la finalul lunii octombrie, decât a fost la primele negocieri la începutul lunii octombrie și s-a reușit renegocierea unui nou contract. Relația cu Gazprom trebuie să fie pur comercială Și aceasta a fost opinia mea de la început: trebuie să fie un contract comercial în care un furnizor livrează gaz și un consumator primește acel gaz, plătind prețul contractului. Așa ar trebui să fie acest contract și nimic mai mult, iar Republica Moldova are semnat cu Uniunea Europeană un Acord de Asociere, care prevede o serie de măsuri, o serie de angajamente, inclusiv implementarea acestui pachet energetic, implementare care trebuie făcută. În plus, e clar că Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova în construirea de surse alternative, de multe alternative de aprovizionare. Cu cât Republica Moldova are posibilitatea de a se aproviziona pe alte căi, din alte zone, pe alte rute de tranzit, cu atât și puterea Republicii Moldova în negocierea cu orice furnizor crește. De aceea, interconectarea cu Uniunea Europeană, în special cu România, va fi un domeniu prioritar de cooperare cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană va oferi sprijin și sunt sigur că și Guvernul României va fi de partea Republicii Moldova, am convingerea că acest subiect va fi discutat în cadrul ședinței comune de guvern ce va avea loc la începutul anului următor. ​ În plus, din pachetul de 600 de milioane de euro, sprijin de la Uniunea Europeană, va trebui să folosim banii oricum pentru îmbunătățirea infrastructurii energetice, de transport, rutiere și feroviare și a celei digitale, dar trebuie să folosim acești bani pentru a investi și în noi surse de energie, în energia regenerabilă, care să fie pe teritoriul Republicii Moldova, prin care Republica Moldova să nu mai depindă de niciun furnizor extern. Deci, interconectare și investire în surse regenerabile, ambele menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova, să reducă vulnerabilitatea și, implicit, să reducă și costurile, căci cu cât ai mai multe posibile surse, cu atât, evident, un producător nu mai poate utiliza poziția de monopol pe care o are în relația cu tine.” Europa Liberă: Dle Mureșan, ați amintit la începutul acestei discuții că autoritățile de la Chișinău sunt hotărâte să promoveze reforme. Deocamdată, guvernarea se focusează mult pe reforma justiției. Este adevărat că este o reformă importantă reforma justiției și lupta împotriva corupției, dar parcă s-ar mai cere să își îndrepte atenția și către alte reforme. Condiționalitățile pentru ca banii din partea Uniunii Europene să ajungă la Chișinău rămân în vigoare sau acum, pentru că a ajuns la putere o guvernare pro-occidentală vin, să zic așa, mult mai ușor banii pe care îi oferă UE Republicii Moldova?   Siegfried Mureșan: „Condiționalitățile Uniunii Europene față de Republica Moldova sunt aceleași, indiferent de cine este la guvernare, doar că unui guvern hotărât să reformeze îi este mult mai ușor să îndeplinească acele condiții decât unui guvern care nu face nimic. E foarte simplu acest lucru, dacă ești bine pregătit, dacă ești hotărât, câștigi competiția, alegi distanța mult mai ușor. Dacă nu dorești nici măcar să pornești procesul de reformă, n-ai cum să ajungi la linia de finiș în timpul dat, în timpul agreat. Deci, condiționalitățile sunt aceleași, încrederea în momentul de față în Republica Moldova este mai mare din partea partenerilor de dezvoltare și a instituțiilor europene decât a fost oricând în ultimii ani și datorită acestei încrederi am reușit să creionăm pachetul de asistență economică de 600 de milioane de euro, exact conform nevoilor Republicii Moldova într-un timp record și Republica Moldova să fie prima țară din afara Uniunii Europene căreia i-am oferit un pachet de asistență economică identic cu cel oferit după criza generată de coronavirus...” Europa Liberă: Când ajung aceste 600 de milioane de euro la Chișinău?   Siegfried Mureșan: „Acești bani sunt la dispoziție pe următorii ani de zile, ei sunt la dispoziție începând cu momentul de față. De îndată ce guvernul vine cu proiecte, acești bani vor veni, ei sunt la dispoziția Republicii Moldova deja, în momentul de față. Am reușit tot datorită bunei cooperări dintre autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană să sprijinim nu doar financiar, dar și financiar pe durata crizei gazelor și, dacă acordul cu Fondul Monetar Internațional se încheie cu bine, vom reuși să venim și cu un nou pachet de asistență macrofinanciară cât de curând. În privința reformei justiției, că m-ați întrebat, reforma justiției a fost una dintre principalele griji ale cetățenilor Republicii Moldova în ultimii ani de zile. Întotdeauna cetățenii Republicii Moldova în ultimii ani au spus că se întâmplă prea puține lucruri în justiție, n-au spus niciodată că se întâmplă prea multe reforme și că justiția e prea independentă sau prea puternică, nu, întotdeauna s-a spus: justiția n-a recuperat miliardul, justiția nu a lămurit frauda din sistemul bancar, pentru care toți cetățenii Republicii Moldova au plătit și au garantat, justiția din Republica Moldova nu-i sancționează pe corupți, mai ales pe marii corupți. Faptul că acum guvernul își îndreaptă atenția către reforma justiției nu este un lucru rău, ci, dimpotrivă, este un lucru bun și este exact ceea ce oamenii au cerut, reforma justiției a fost principala grijă a oamenilor, inclusiv în toate cercetările sociologice, în toate sondajele de opinie făcute în ultimii ani de zile. Este un lucru bun și faptul că autoritățile își îndreaptă atenția, guvernul, majoritatea parlamentară spre reforma justiției arată că își îndeplinesc promisiunile făcute în campania electorală. Sigur că sunt și multe alte reforme...” Europa Liberă: Dar justiția acum a eliminat-o din cursa pentru alegerile din municipiul Bălți pe dna Tauber. Ce părere aveți despre acest caz și cum este înțeles el la Bruxelles, pentru că în presa internațională s-a mediatizat pe larg excluderea dnei Tauber din cursa pentru alegerile locale din municipiul Bălți? Siegfried Mureșan: „Vă spun același lucru pe care vi l-aș spune întotdeauna: autoritățile trebuie să respecte legea, să aplice legea și să-și îndeplinească misiunea în fiecare caz. Noi, ca oameni politici, trebuie să ne asigurăm că instituțiile statului pot lucra, pot lucra independent, aplică legea, își fac misiunea, dar oamenii politici nu au niciodată a comenta despre cazuri individuale. S-a luat o decizie acolo, repet, autoritățile pe baza legilor și pe baza competențelor pe care le au trebuie să decidă întotdeauna. Deci, nu am nimic a comenta pe acest caz specific. Pentru a încheia pe reforma justiției și pe celelalte reforme, oamenii așteaptă de foarte mult timp reforma în justiție, de aceea e foarte bine că guvernul a început-o cu respectarea întotdeauna a tuturor normelor și standardelor internaționale și europene, cu respectarea avizelor, a recomandărilor Comisiei de la Veneția, toate aceste lucruri sunt foarte importante, sunt susținute de Uniunea Europeană. Guvernul în ultimele săptămâni a trebuit să gestioneze o serie de crize, inclusiv criza gazelor. S-a văzut clar că s-a trecut cu bine, trebuie să asigure guvernarea curentă a țării și să înceapă procesul de reformă. Deci, a asigura mersul curent al țării, a gestiona situațiile neprevăzute, crizele care au apărut și trei – a începe procesele de reformă, guvernul are multe de făcut în paralel. Sigur că oamenii așteaptă totul deodată, în același timp, dar cred că acest bilanț al primelor săptămâni e un bilanț pozitiv și e un bilanț care ne duce pe noi, reprezentanți ai instituțiilor europene, spre concluzia că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție bună și ne dă nouă, instituțiilor europene, posibilitatea să ne implicăm în continuare în sprijinul cetățenilor Republicii Moldova.” Europa Liberă: S-a anunțat deja că o parte din asistența oferită de Uniunea Europeană va fi direcționată către autoritățile publice locale. Credeți că e nevoie și de o reformă administrativ-teritorială în Republica Moldova?   Siegfried Mureșan: „Am adus acest subiect în discuție cu dna prim-ministru. Reforma administrației publice și reforma administrativ-teritorială este inclusiv o preocupare din partea noastră, a Parlamentului European, autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească cel mai bun moment, cea mai bună cale și cel mai bun model care corespunde realităților din Republica Moldova, dar un lucru este clar: 1) noi vrem ca banii să ajungă la oameni, să ajungă acolo unde este nevoie de ei; 2) adesea în comunitățile locale se știe cel mai bine care sunt nevoile oamenilor, deci, adesea dacă decizia se ia la nivel local, regional pot fi finanțate proiecte care corespund mai degrabă nevoilor oamenilor, decât dacă decizia e luată undeva în capitale, la Chișinău sau chiar și mai departe, la nivel european.   Deci, vrem să ne asigurăm că banii ajung acolo unde e nevoie – unu la mână; doi la mână – a permite luarea deciziei la nivel local este o garanție în acest sens, dar trei la mână – avem nevoie de structuri administrative la nivel local capabile să aibă expertiză, capabile să acceseze aceste fonduri europene, să pregătească proiecte bune, câștigătoare, care să respecte standardele europene. Deci, e clar că avem nevoie de o reformare la nivel local, la nivel regional, de structuri suficient de mari și viabile pentru a aduna expertiză și pentru a accesa aceste fonduri europene, și pentru a implementa proiectele, fiindcă implementarea proiectelor nu este simplă. Implementarea unui proiect e un proces complicat și dacă fondurile sunt accesate direct de autorități, dacă fondurile pot fi accesate direct de autoritățile locale, e clar că aceste autorități au nevoie de competențe suplimentare pe care nu merită să le dezvolți la nivelul fiecărei comune, că sunt prea multe comune și nu se poate să ai atâția oameni pregătiți și nici măcar nu este nevoie. Trebuie organizate structurile la nivel local într-un mod în care guvernarea eficientă la nivel local chiar să fie posibilă.” Europa Liberă: Ați spus ceva mai devreme că s-ar putea să apară oportunitatea unui pachet suplimentar de finanțare? Siegfried Mureșan: „Am spus acest lucru și l-am spus pe durata vizitei noastre la Chișinău și în conferința de presă oficială. De îndată ce Republica Moldova concluzionează cu succes programul cu Fondul Monetar Internațional, noi, Uniunea Europeană, suntem pregătiți să ne implicăm cu un nou pachet de asistență macrofinanciară la fel cum am făcut și în anii anteriori. Nouă asistență macrofinanciară din partea UE, după FMI După cum știți, ultimul pachet de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro s-a desfășurat în două tranșe de câte 50 de milioane de euro. Este o dovadă de solidaritate a Uniunii Europene cu Republica Moldova și o dovadă a dorinței noastre de dezvoltare în Republica Moldova. Faptul că în perioada următoare, dacă Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional ajung la un acord care să certifice că din punct de vedere economic Republica Moldova e stabilă și e pe drumul cel bun, dacă acest acord cu Fondul Monetar Internațional se va certifica, vom veni și noi, Uniunea Europeană, cu un pachet suplimentar de asistență macrofinanciară în perioada următoare.” Europa Liberă: La Chișinău v-ați întâlnit și cu opoziția. Așa e? Siegfried Mureșan: „Așa este.” Europa Liberă: Și ea s-a plâns că nu mai sunt respectate toate normele democratice, că e obstrucționată activitatea în parlament... Ce v-au mai spus cei din opoziție?   Siegfried Mureșan: „În orice democrație e firesc să existe guvernare și să existe opoziție și e firesc atunci când treci de la guvernare în opoziție să simți că ai mai puțină capacitate de a influența mersul țării. În fond, guvernarea înseamnă putere și opoziția înseamnă pierderea puterii, dar e foarte important ca drepturile opoziției să fie respectate într-o democrație, fiindcă aceasta este diferența între o țară guvernată democratic și o țară care nu este guvernată democratic ca drepturile opoziției să fie respectate. Nu înseamnă asta că ideile opoziției, care sunt minoritare la nivelul societății și la nivelul parlamentului, să devină literă de lege, nu, dar drepturile parlamentarilor din opoziție să fie respectate. Și concluzia vizitei noastre în parlament: ne-am întâlnit cu președintele parlamentului, am avut o ședință lungă a Comitetului parlamentar de asociere la care au participat împreună reprezentanții majorității și reprezentanții minorității și am avut ședințe separate cu reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, cu guvernarea și cu opoziția. Concluzia noastră a fost că drepturile opoziției în Parlamentul de la Chișinău nu sunt în niciun fel în pericol, că guvernul și majoritatea parlamentară își exercită atributul de a guverna țara, de a o conduce, care este un atribut normal, dezbaterile parlamentare au loc, opoziția își poate exercita rolul pe care îl are, acela de opoziție.” Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă ați abordat cumva și situația din regiunea transnistreană. De ce vă întreb și despre această dimensiune? Pentru că în cel mai apropiat timp peste Nistru vor avea loc așa-zise alegeri, între timp, liderul de la Tiraspol, Krasnoselski, s-a adresat cu o scrisoare către președinta Maia Sandu. În ce măsură sunteți preocupați astăzi și de apropierea celor două maluri ale Nistrului?   Siegfried Mureșan: „Am abordat acest subiect, suntem preocupați de situația din regiunea transnistreană, inclusiv cum putem ajuta concret cetățenii de acolo, dar din cauza faptului că nu există un vicepremier pentru reintegrare în momentul de față, nu am avut pentru acest subiect un partener de dialog așa cum am avut pentru subiectele economice cu ministrul economiei, ministrul finanțelor. Pentru reforma justiției am avut discuții foarte bune cu ministrul justiției și cu procurorul general interimar, pe chestiunile politice mari de pe agenda europeană am discutat în detaliu cu ministrul afacerilor externe și, desigur, și cu dna prim-ministru și cu dna președintă, dar acest subiect nu l-am putut aborda, din păcate, în detaliu, fiindcă nu este un responsabil în momentul de față la nivelul guvernului. Ne-am exprimat în discuțiile cu reprezentanții guvernului speranța ca această poziție să fie ocupată cât de curând, tocmai pentru a putea face față provocărilor, situațiilor care apar în regiunea transnistreană și pentru a putea face progrese pe acest dosar în perioada următoare. Deci, am discutat subiectul, dar nu în detaliu, sper ca dățile viitoare să putem face mai multe progrese și sper să avem o persoană responsabilă la nivelul Guvernului Republicii Moldova cât de curând.” Europa Liberă: Pentru că v-ați întâlnit cu șeful diplomației, Nicu Popescu, și pentru că autoritățile de la Chișinău vă vorbesc acum despre ireversibilitatea parcursului european, ce ar însemna o apropiere mai mare a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, dacă nu există o perspectivă clară oferită de Bruxelles statelor din imediata vecinătate?   Siegfried Mureșan: „O perspectivă există. A nu se confunda perspectiva europeană cu cunoașterea unei date concrete de aderare la Uniunea Europeană. Ce există în momentul de față? Există voință mai mare decât oricând de ambele părți, în Republica Moldova și la nivel european de cooperare și reformare. Dacă în momentul de față aș merge la partenerii din instituțiile europene și aș spune: „Haideți să discutăm concret despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, m-aș lovi de rezistență și ar fi păcat, fiindcă percepția este că în momentul de față Republica Moldova mai are de implementat reforme, de îndeplinit câteva standarde europene înainte de a putea discuta de aderare. Și dacă am purta această discuție concretă despre data aderării, riscăm să blocăm alte discuții și alte progrese și de aceea cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru cetățenii Republicii Moldova în momentul de față este să reformăm și să modernizăm Republica Moldova. Asta așteaptă oamenii: justiția să facă dreptate, școlile să fie bune, spitalele să fie modernizate, să fie extinse, drumurile să fie îmbunătățite, dependența energetică de Federația Rusă să fie redusă. Trebuie să lucrăm pe toate aceste domenii, să întărim autoritatea statului, să întărim instituțiile publice, să modernizăm economia, să existe locuri de muncă stabile, bine plătite și să existe o perspectivă de dezvoltare în special pentru tineri în Republica Moldova. Ei, dacă facem toate aceste lucruri, peste câțiva ani de zile, când realitatea în Republica Moldova va fi că Republica Moldova s-a dezvoltat și e pregătită de aderare și ca atare și percepția la nivelul instituțiilor europene va fi aceeași, discuția despre aderare atunci va fi una mult mai simplă și sunt sigur că poate avea un deznodământ pozitiv. Dacă am începe-o acum, riscăm să ne blocăm în această discuție și să nu mai putem face lucrurile bune pe care le așteaptă oamenii. Cred că e mai bine pentru oameni acum să modernizăm școli, spitale, să absorbim fonduri europene, decât să ne blocăm într-o discuție despre o dată utopică, care oricum nu poate deveni realitate înainte de reformare și de modernizare ca atare. Haideți să ne ținem de reformare și modernizare pentru moment, acestea sunt lucrurile care îmbunătățesc viața oamenilor.”  
europalibera.org
Alina Spătaru (Platforma DA): „Să anulăm alegerile” de la Bălți și să reluăm votul în 2022
Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a decis ca turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Bălți să aibă loc în două săptămâni, duminică 19 decembrie. Inițial era programat pentru 5 decembrie dar a fost suspendat în ultimul moment, după ce Curtea Supremă de Justiție a confirmat - printr-o sentință definitivă - excluderea Marinei Tauber, candidata Partidului Șor, din cursa pentru primăria Bălți. Arina Spătaru, o fostă parlamentară a Platformei DA - care a încercat, dar nu a reușit să se înscrie în cursa de la Bălți - crede că scrutinul ar trebui reluat de la zero. Cu ce argumente? Europa Liberă: Dna Arina Spătaru, Comisia Electorală Centrală a hotărât: în două săptămâni, pe 19 decembrie, va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin cu următorii doi candidați. Cum vi se pare?   Arina Spătaru: „Eu cred că decizia aceasta este incorectă și în termenele prevăzute de lege o voi contesta la Curtea de Apel, pentru că am spus de la bun început că aceste alegeri n-au fost bine pregătite de către CEC; am spus de la bun început că Codul electoral este unul învechit și vedeți că bălțenii au trecut prin acest experiment urât. Eu cred că aceste alegeri au fost total compromise și rezultatul lor l-am văzut ieri. Eu nu iau partea nimănui în acest caz, eu sunt de partea bălțenilor și bălțenii deja nu mai vor turul doi, pentru că deja prea multe nelegiuiri, nedreptăți s-au întâmplat în acest caz, iar având în vedere că în turul doi a nimerit candidata care avea 15 mii de semnături, dar care prin acțiunile sale a compromis aceste voturi, și totuși este o parte mare de cetățeni care au participat la alegeri, eu cred că ar fi cel mai bine să mutăm fila, să anulăm alegerile și să oferim CEC-ului, parlamentului, guvernului jumătate de an să își revadă acțiunile, să corecteze greșelile, să umble la Codul electoral, să se clarifice cu cadrul legal, să se clarifice cu participanții furtului miliardului și să ne ofere încă o șansă în luna mai 2022. Eu cred că aceasta ar fi cea mai bună soluție. Între timp, bălțenii se vor întări, între timp vom trece peste iarna asta complicată, între timp vom consolida societatea bălțeană și vom veni cu toții - și candidații care au fost cei mai plați și cei mai urâcioși, poate vor apărea candidați noi, și eu în calitate de candidată care nu am fost înregistrată -, ne întărim cu toții și venim la niște alegeri libere și corecte în luna mai. Cred că asta-i cea mai bună soluție pentru bălțeni.” Europa Liberă: Dar decizia deja a fost luată. Arina Spătaru: „Da, dar dna președintă a CEC-ului a recunoscut că această hotărâre este în drept să fie atacată la Curtea de Apel timp de 3 zile.” Europa Liberă: Și, pe de altă parte, CEC zice că tehnic, chiar dacă ar fi poate o soluție bună asta despre care vorbiți Dvs., tehnic ar fi imposibil. Arina Spătaru: „Codul electoral nu ne explică soluția în cazul fără de precedent care s-a întâmplat la Bălți. Deci, noi nu avem un exemplu cum trebuie să procedeze CEC-ul, cum să organizeze turul doi, dacă un candidat a fost exclus. În schimb, Codul electoral conține un articol în care se spune: în cazul când alegerile au fost compromise și în perioada acestor alegeri au avut loc niște încălcări drastice ale Codului electoral, atunci instanța judecătorească poate să oblige CEC-ul să fie anulate alegerile. Iată aici este o claritate care nu poate fi pusă la îndoială.” Europa Liberă: Dar când ziceți că „alegerile au fost compromise”, ce exact aveți în vedere? Arina Spătaru: „Noi avem demonstrația acestui lucru prin faptul că candidata care a luat cele mai multe voturi în primul tur a încălcat legislația în direcția financiară, deci este evident și acest caz cu aceste prânzuri este unul din exemple. Dacă noi ne apucam și căutam demonstrații la transport, la care nu au fost declarate toate cheltuielile, dacă demonstram că staff-ul electoral a fost compus din oameni care au venit de după graniță, dacă demonstram că multă publicitate a fost făcută iarăși cu contabilitate dublă, eu cred că plafonul era trecut de mai multe ori, dar dacă noi avem o decizie finală judecătorească prin care este demonstrat că candidata Partidului „Șor” a încălcat, și aceasta nu este prima încălcare, este important cetățenii să înțeleagă că Partidul „Șor” a mai primit avertismente în perioada primului tur cu privire la faptul că ascundeau și nu raportau cheltuielile financiare făcute în realitate. Eu cred că lucrul acesta este o bună demonstrație întărită legal despre faptul că aceste alegeri nu au fost corecte și despre faptul că au fost compromise.” Europa Liberă: De ce, pe de altă parte, aceste încălcări pe care le enumerați Dvs. acum nu s-au putut demonstra? Arina Spătaru: „Eu am să vă spun prin prisma mea, pentru că m-am adresat pe data de 29 noiembrie. De ce n-au făcut-o ceilalți candidați care deplâng prin studiouri că au avut loc încălcări? Capacitățile echipei mele și resursele mele pe care le-am putut folosi au fost un caz, ceilalți candidați, ceilalți oameni activi din Bălți puteau să demonstreze și alte încălcări. De ce nu au făcut-o? Candidații cred că nu au făcut-o, pentru că, probabil, fac și ei astfel de încălcări. De ce nu au făcut-o alți cetățeni? Poate din frică. Nu uitați, ne-am luat de piept cu reprezentanta unui grup criminal și despre asta a vorbit procurorul general în parlament.” Europa Liberă: Eu m-am gândit la CEC, de exemplu. Arina Spătaru: „Trebuie să apreciem faptul că totuși CEC s-a mișcat. Da, a trebuit să depunem un pic de efort, să mișcăm lucrurile din loc, noi din Bălți să transmitem mesaje, să scriem, să ne adresăm. Problema este că CEC este pus într-o situație destul de complicată. Eu cred că cadrul legal nu este destul de clar în acest domeniu și CEC, ca să liniștească spiritele, pentru că suntem de acord, sunt bălțeni care sunt supărați că n-am avut alegeri, cred că pentru a drege busuiocul a decis să facă turul doi. Iar noi, bălțenii, să ne expunem poziția clar și răspicat – ce ne dorim, vrem noi turul doi sau nu vrem? Timp de 3 zile, perioada cât este prevăzută să fie contestată această hotărâre a CEC-ului, poate vor mai apărea bălțeni care se vor pronunța la acest subiect. După mine, alegerile trebuie anulate și organizate altele peste jumătate de an, așa, chibzuit, corect și aceste alegeri să fie pur și simplu din partea bălțenilor.” Europa Liberă: Eu înțeleg corect că totul ce s-a demonstrat în instanțele de judecată ca fiind încălcări ale regimului de finanțare a campaniei au pornit de la o investigație jurnalistică, ulterior, Dvs. ați depus o sesizare la organele electorale, a urmat poliția, au urmat alți candidați, așa totul a fost? Arina Spătaru: „Încălcările cu privire la ascunderea acestor rapoarte financiare au început încă din săptămâna a treia, orientativ, undeva până pe data de 19, când a fost primul raport. Deci, atunci CEC deja a demonstrat prin alte surse, eu nu cunosc cine s-a adresat despre faptul că niște resurse financiare care au fost direcționate pentru promovare, niște bannere au fost ascunse. Deci, atunci s-a demonstrat că Partidul „Șor” a încălcat și există o decizie irevocabilă prin care este menținută hotărârea CEC-ului și Partidul „Șor” a primit un avertisment. Deci, faptul că Marina Tauber a fost exclusă este ultima secțiune pe care o putea primi acest partid politic, pentru că deja a fost sancționat. Eu, urmărind toate acțiunile acestea, văzând cadrul legal, urmărind că există niște finanțări obscure, m-am străduit să adun toată informația relevantă, să adun un pachet întreg de dovezi, astfel încât să fiu sigură că lucrurile se vor mișca. Și, da, într-adevăr, una din dovezile incontestabile a fost o investigație jurnalistică a unui portal de știri din Bălți, SP, care a arătat cu lux de amănunte că pe teritoriul acestui camping au fost cazați reprezentanți din alte localități, care au făcut pe parcursul unei luni campanie electorală pentru candidata Partidului „Șor”. Acest lucru le-a servit ca bază, ca început de investigație, apoi, pentru că Bălțiul este un oraș destul de mic și noi ne cunoaștem foarte bine, am descoperit și am aflat care companie, cine, de fapt, livra zilnic câte 70 de porții la această tabără de odihnă, am pus toate faptele acestea pe o sesizare și m-am adresat către CEC, către poliție și către procuratură. Și iată avem și rezultatele, pentru că poliția și-a făcut treaba bine și nu este adevărat atunci când candidata Partidului „Șor” spune că a stat poliția și i-a verificat prânzurile, poliția și-a făcut datoria după sesizare.”  
europalibera.org
Putin, grupul punk «Hristos Mântuitorul» și cronica unui război anunțat
Restricții tot mai severe în întreaga Europă... Noi măsuri foarte dure în Franța și Italia – acestea sunt principalele titluri. Cum o rezumă la Londra The Times, în Marea Britanie numărul cazurilor de infectări cu Omicron se dublează la fiecare trei zile.  Incepând de ieri seara, de pildă, guvernul francez a închis toate discotecile și cluburile pentru patru săptămâni și a întărit normele sanitare în școli. Libération regretă că nimic nu a fost anticipat. Le Figaro scrie că cei care lucrează în stabilimentele nocturne (le monde de la nuit) sunt «scandalizați». În Italia, cum o rezumă La Repubblica, vaccinarea cu a treia doză avansează lent, iar șase milioane de persoane sunt în întârziere. Nimic nou pe frontul de est Vladimir Putin va discuta astăzi cu Joe Biden, în mod virtual, situația din Ucraina și tensiunile de la frontieră, iar Le Monde estimează că Biden dispune în realitate de o marjă de manevră foarte redusă aici. Washington Post, la rândul său, estimează că Biden, care l-a tratat deja pe Putin de «asasin» (killer) are la îndemână un arsenal retoric și un set de argumente foarte redus. Deocamdată, tot Le Monde anunță că principalele cinci mari puteri occidentale au lansat ieri un nou avertisment Rusiei, punând-o în gardă contra unei intervenții militare în Ucraina. În timp ce Rusia este acuzată că pregătește un atac asupra Kievului, în scopul probabil de a anexa Donbasul, regiunile rusofone din est, Paris, Londra, Roma, Berlin și Washington au reamintit necesitatea ca Moscova să mențină negocierile pașnice cu Kievul. Inițiativa comună à a avut loc ieri seară, în ajunul videoconferinței atât de așteptate de astăzi între Biden și Putin, dar în urma unui avertisment, ieri, al SUA, care a avertizat Rusia că va exista o riposte în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei. La jumătatea lunii noiembrie, în cadrul unui interviu telefonic cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron își anunțase deja „intenția de a apăra întregul teritoriu al Ucrainei”, ca o reacție în urma desfășurării de trupe rusești la granița cu Ucraina. La Moscova, Kommersant preia o analiză a agenției Bloomberg, care estimează că sancțiunile împotriva Rusiei pot afecta în mod serios schimbul rublei cu valutele străine. Sărbători de Crăciun cu gust amar pe Downing Street Tot Le Monde rezumă reacțiile presei britanice în urma revelațiilor publicate în legătură cu marea sărbătoare de Crăciun organizată în decembrie 2020 de premierul Boris Johnson, asta chiar în momentul în care el le cerea concetățenilor lui să renunțe la reuniunile familiale. Asta cade foarte rău, venind exact în urma scandalului „cumularzilor”, declanșat de faptul că unii deputați conservatori mai au câte un contract de angajare în același timp, gras plătit de felurite firma private. Daily Mirror a fost primul ziar care a revelat că în decembrie 2020, petrecerile de sfârșit de an s-au ținut fără nici o regulă sanitară la reședința premierului din Downing Street, exact în momentul în care Boris Johnson le cerea britanicilor săi să renunțe la sărbătorile în familie. Se adaugă la asta faptul menționat că Boris Johnson este deja depășit de scandalul salariilor deputaților lui care fac lobbying. Keir Starmer, șeful opoziției laburiste, l-a acuzat pe Boris Johnson că «îi ia pe britanici drept imbecili», iar unii deputați laburiști au depus plângere Scotland Yard. Poliția Londrei a răspuns sâmbătă (4 decembrie) că, deși „nu are obiceiul să cerceteze retrospectiv posibilele încălcări ale reglementărilor anti-Covid-19”, de data asta „va lua în considerare” respectivele plângeri. Omul lui Putin și mitologia greacă În sfârșit, la rubrica «citatul zilei», Kommersant revine la pregătirea discuției video de astăzi dintre Putin și Biden și îl citează, pe un ton amuzat, pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, inamovibilul Dmitri Peskov, care a folosit expresia cu sonoritate pompoasă «авгиевы конюшни», „grajdurile lui Augias”, pentru a se referi la dificultățile inerente comunicării lui Putin cu Washingtonul. A spus Peskov (citat de «Интерфакс»): „Avem atât de uriașe „grajduri ale lui Augias” în relațiile noastre bilaterale, încât nu e posibil să le curățăm în câteva ore de conversație. Este important să nu ne pripim cu așteptări exaltate și emoționale”, a spus Peskov. Tonul s-a dovedit suficient de pretențios și neașteptat în gura unui aparatcic cenușiu precum Peskov ca analiza din Kommersant să ajungă la concluzia că Putin nu așteaptă nimic de la discuție și că ea este un fel de corvoadă (de curățare a „grajdurilor”) pe care omul de la Kremlin a acceptat-o de ochii lumii. The Washington Post a relatat că, potrivit serviciilor secrete SUA, numărul trupelor rusești la granița Ucrainei a urcat la 175.000 și că atacul ar putea veni din patru direcții, inclusiv dinspre Crimeea. Cum o scrie același Washington Post, este de așteptat ca Putin să îi ceară lui Biden ca, în ciuda promisiunii făcute de NATO Kievului în 2008, Ucraina să nu fie niciodată primită în Alianță. Deși pare a arăta o oarecare înclinație spre exegeza mitologică, puterea rusă se dovedește însă mai puțin tolerantă când vine vorba de exploatat mitologia națională. Astfel, presa rusă anunță că Ministerul justiției tocmai a interzis, declarându-le «extremiste» în virtutea noilor legi ale cenzurii, 12 piese ale grupului punk cu numele foarte sugestiv: «Ansamblul Hristos Mântuitorul și Maica Umedă a Pământului» (Ансамбль Христа Спасителя и Мать Сыра Земля). Maica «Umedă» (Сыра) a Pământului era o divinitate a slavilor păgâni, înainte de trecerea la creștinism, iar grupul punk respectiv, care asociază o divinitate păgână cu «Hristos Mântuitorul», nu este câtuși de puțin bine văzut de putere, prin felul în care parodiază ritualurile religioase ortodoxe, ridiculizând în același timp anumite tendințe ultranaționaliste sau neonaziste. Cântăreața, cu pseudonimul Tania Voina (Tania Război), apare întotdeauna deghizată în prototipul unei babe ortodoxe, cu batic și simboluri religioase (precum celebra, în România, „babă a lui Țuțea”) și poate cânta pe un ton foarte serios că «Putin este Hristos». Piesa noastră favorită, în această rubrică a Revistei Presei, este «Să răstignim toți deputații» (Распни этих всех депутатов), dar nici «Omoară-i pe cosmonauți» (Убивай космонавтов) nu este de neglijat (link aici).
europalibera.org
Radicalismul rănit al anilor ’60
Occidentul a cunoscut periodic recrudescențe ale „anticapitalismului romantic”, cu alte cuvinte, renașterea unui radicalism alimentat de iluzia utopiei. Un astfel de moment a fost, cu siguranță, și anul 1968. În contextul șocului produs de ofensiva Tet în Vietnam și al crizei identitare a fostelor puteri coloniale, 1968 începuse pentru Noua Stângă, așa cum spunea și Jeffrey Herf, „cu parfumul victoriei în aer” (Promises of 1968). Paul Auster ne amintea, într-un articol publicat în New York Times, că lumea lui ’68 „părea că se îndreaptă spre o prăbușire apocaliptică”. A doua parte a anilor 1960 a marcat deopotrivă o reîntoarcere la Marx și respingerea practicilor democratice existente (cu excepția notabilă a Spaniei și Portugaliei, acolo unde, între 1966 și 1968, neliniștea civilă era orientată împotriva dictaturilor de dreapta ale lui Salazar și Franco). Influența Noii Stângi, revoluția culturală chineză, războiul din Vietnam, acele guerilleros din America Latină și mișcările de decolonizare, s-au combinat, într-un amestec amorf, cu ciocnirea generațională, o criză instituțională (ocuparea Sorbonei, paralizarea pe timp de aproape doi ani a universităților italiene) și un val de recesiune (anunțat de grevele muncitorilor și proiectele de autogestiune). Această suprapunere a produs ceea ce anumiți autori au numit mai târziu les années 1968. Șaizecioptiștii pretindeau a fi dezvoltat o critică a fundamentelor ideologice ale Occidentului în contextul Războiului Rece (totodată și împotriva vechilor autoreprezentări ale Stângii) și o „acțiune directă” spontană împotriva „opresiunii mascate” a ordinii liberal-capitaliste. „Antipolitica”| lui 1968 a fost, într-un anumit sens, expresia haotică a încercării de a reconcilia teoria cu practica (Theoriewut). Radicalizarea extremă a anumitor segmente din sânul mișcării studențești și cultivarea violenței ca instrument catartic au condus la un divorț între gânditorii de stânga post-marxiști precum Adorno, Horkheimer și Habermas, și cei pe care îi suspectau de înclinații „fasciste roșii”. În Franța, Raymond Aron propunea o critică nimicitoare la adresa noii explorări după paradigme revoluționare izbăvitoare. În cele din urmă, 1968 a produs, deopotrivă în Vest și în Est, o reacție anti-ideologică care a constituit premisa „proiectului unei societăți civile globale”. Sau, așa cum a formulat-o Tony Judt, „un ciclu de 180 de ani al politicii ideologice în Europa se apropia de sfârșit” (Epoca postbelică). Alții, precum Immanuel Wallerstein, au înțeles, din contră, anul 1968 ca pe punctul de pornire al globalizării și generalizării mișcărilor anti-sistemice.       Mișcarea 1968 a fost într-adevăr unul din evenimentele istorice mondiale ale epocii noastre, la brèche, clivajul care a fixat un curs al evenimentelor ce par încă a trebui să-și deruleze cursul. Charles Maier a rezumat excelent această transformare: „1968 a închis o epocă la fel de sigur precum a deschis o alta” (Promises of 1968). În Est, tentativele zadarnice de a găsi căi de reformare a comunismului din interior au fost înlocuite de sublinierea centralității demnității umane și a inviolabilității drepturilor omului.  Pe măsură ce regimurile comuniste au decăzut sub povara propriei lor ineficacități și elitele și-au pierdut conștiința predestinării istorice, a devenit posibil ca mult timp tăcuta societate civilă să se reorganizeze și să lanseze o bătălie pentru reconstituirea sferei publice. Revoltele de la sfârșitul anilor 1960 și urmările lor au avut un efect formator asupra intelighenției sovietice, în mod special asupra noilor cohorte de experți așa-numiții mezhdunarodniki, „acei analiști politici, jurnaliști, experți, etc. preocupați în mod special de afacerile externe” (vezi cartea lui Robert English, Russia and the Idea of the West).   Dacă în cazul anumitor intelectuali revizioniști ai Europei de Est și ai Uniunii Sovietice concluzia evenimentelor din 1968 i-a îndreptat spre opoziția liberală, pentru alții, în special din zona centrului moscovit, lecția a fost una diferită. Cei care mai târziu aveau să pună bazele reformelor perestroikăi ajunseseră să creadă că „reformele erau posibile, însă doar sub un lider luminat pe care mulți «îl așteptau ca pe Mesia»”. Același Robert English a discutat în termeni extrem de preciși această poziționare: „Naivitatea lor—dacă liderii ar avea voință, atunci reformele ar «funcționa strună»—urma să fie un handicap serios pentru liderul care se angaja pe calea «socialismului cu față umană»”.  
europalibera.org
Mai avem viitor? Sau se pregătește să migreze?
Cum văd tinerii de pe ambele maluri ale Prutului politica, implicarea civică, sursele de informare, dar și rolul tinerilor în societate? În ce direcție ar trebui să se miște lucrurile, în opinia noii generații, și cum ar trebui să fie viitorul României și a Republicii Moldova, în așa fel încât tinerii să vrea să rămână acasă? Sunt întrebări la care a căutat răspunsuri echipa Forum Apulum din România, care a realizat proiectul „Ceilalți” – o serie de podcasturi în opt orașe din România (Alba Iulia, Mediaș, București, Ploiești, Vaslui, Galați, Bacău, Slobozia) și două din Republica Moldova – la Chişinău și Cahul. Un proiect realizat cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation. Florin Râșteiu este un tânăr de 20 de ani din Alba Iulia, moderatorul și gazda podcastului „Ceilalți 2.0”. La Chişinău, acesta a discutat cu Sorin Afanasiu, vicepreședinte al Consiliului elevilor, Ciprian Rafael Raețchi, elev și producător de animație, și cu Ion Bulgac, student la Drept și președinte al Asociației Naționale a Dezbaterilor Academice. Discuția este în prima parte a podcastului. Urmează argumentele care l-au determinat să intre în politică pe Adrian Băluțel, un tânăr de 28 de ani, care acum este deputat PAS. Iar în partea finală, despre comunitate, unire și generații de sacrificiu în Republica Moldova, cu Elena Vatamanu-Mărgineanu, studentă la Academia de Film din Varșovie, și Irina Bogdan, studentă la Drept în Chişinău. *** Florin Râșteiu: Acum am ajuns în Chișinău și sunt în drum spre Tucano, unde o să mă văd cu oamenii cu care voi vorbi astăzi. Și am și un fun fact: am aflat că Tucano e o cafenea din Moldova, doar pe care o vezi peste tot în România. Sincer, sunt pentru prima dată în Chișinău și în Republica Moldova, de asemenea, și abia aștept să-mi formez o opinie despre ce se întâmplă aici. *** Florin Râșteiu: Ce poți face ca tânăr în Chișinău? Dar așa, concret, cu liniuțe, vă rog! Sorin: „OK, eu personal consider că noi avem foarte multe structuri pentru tineri, pentru dezvoltarea tinerilor, pentru implicarea tinerilor. Acestea sunt foarte multe, ideea e că ele nu sunt folosite chiar adecvat. Dar avem consilii de tineret, avem centru de tineret, avem foarte multe ONG-uri, avem grupuri de inițiativă, avem proiecte care fac follow-up-uri, de exemplu este programul Wave Week Moldova de la Asociația pentru Dezvoltare Creativă (ADC) și mai multe proiecte de tipul dat, în urma căruia se dezvoltă un proiect de voluntariat. Și cred că chiar sunt destul de multe locuri unde un tânăr să se poată implica.” Ion: „Eu cred că ceea ce lipsește în Chișinău cu desăvârșite și, în general, în Republica Moldova ar fi câteva puncte, un fel de puncte de greutate care să concentreze energia tineretului, unde...” Florin: Cum ar trebui să arate astea? Ion: „Eu sunt student. Din punctul meu de vedere, problemele pe care le simt eu sunt, în primul rând, la nivel de universități. Dacă vreți tare, după asta și dacă aveți timp, eu pot să vă invit să mergeți cu mine să vă arăt cum arată universitatea noastră. Eu, sincer, nu înțeleg, în contextul în care noi primim atâta finanțare de la partenerii noștri din Vest, de ce e atât de complicat să găsești finanțare pentru ca să construiești un campus mare studențesc, unde să concentrezi întreaga energie de studenți, tot ce este în Chișinău?” La campusul de Arhitectură Urbană din Praga am văzut vreo 6-7 evenimente timp de o lună, cu mulți tineri… Rafael: „Am văzut un exemplu foarte fain de felul a ceea ce spunea Ion acum – exemplul campusului de Arhitectură Urbană din Praga. Este un centru extrem de fain, cu un look modernist, unde tot timpul când mergeam – eu veneam tot timpul să lucrez acolo, că era foarte comod de lucrat – puteai să vii să lucrezi unde vrei, când vrei, să interacționezi cu oameni. Era o cafenea mică acolo, era o sală de proiecții și de prezentări cu niște televizoare mari, cu spațiu mare pentru mulți oameni; erau evenimente organizate pentru tineri. Eu fiind acolo o lună, am văzut, cel puțin, vreo 6-7 evenimente timp de o lună, cu mulți oameni. Și este un exemplu de ceva ce ar fi foarte fain să avem și noi, dar la moment nu avem – un nucleu de concentrare a tinerilor, unde să se poată discuta idei. În primul rând, să se poată discuta idei.” Pentru mine contează foarte mult sentimentul că ești acasă… Ion: „Eu cred că prima problemă mare despre care noi putem să vorbim e faptul că ne ia mult timp să ne gândim la lucrurile care se întâmplă bine. Majoritatea prietenilor mei sunt plecați din țară, cei cu care am fost colegi de școală, colegi de liceu, cei care sunt de-o vârstă cu mine majoritatea sunt prin Olanda, prin Danemarca, eu sunt aici. Și încercând să mă gândesc la motivele pentru care eu sunt aici și la beneficiile pe care le am în Chișinău, mi-am dat seama că, până la urmă, pentru mine contează foarte mult sentimentul că ești acasă. Cum n-ai da, din punct de vedere cultural, din punct de vedere energetic, noi avem așa o vorbă că acasă și pereții te ajută. Deci, până la urmă, acesta-i unul dintre marile plusuri pe care le simt eu în Chișinău – el îmi dă cumva sentimentul că mă aflu în apele mele. Într-al doilea rând, eu cred că un plus mare al Chișinăului, care, probabil, trebuie de valorificat mai bine este energia și capacitatea intelectuală a multor oameni. Noi avem mulți oameni deștepți, noi avem mulți oameni cu idei și mulți oameni cu energie ca să facă lucruri frumoase.” Rafael: „Uite, un plus la care mă gândesc este un spațiu unde se întâmplă evenimente culturale pentru tineri, este un loc cunoscut pentru faptul că fiind tânăr, uite, poți să te duci acolo cu niște prieteni, să iei ceva de băut, de mâncat, comod, să stai, să ai unde să-ți petreci timpul. Este spațiul Artcor, este un spațiu care ne-a fost construit și realizat cu finanțarea unor parteneri din Vest. Fără partenerii din Vest nu știu dacă ceva ar fi fost făcut la noi, poate troleibuzele sovietice, care au fost făcute fără partenerii din Vest...” Ion: „Cu partenerii din Est...” Florin: Atât Republica Moldova, cât și România sunt țări din care se pleacă. De ce credeți că se întâmplă asta și, în primul rând, despre tine știu că ai ales să rămâi, Ion. Dar vreau să aflu de la voi, Rafael și Sorin, dacă vreți să plecați sau vreți să rămâneți aici. Succesul înseamnă să pleci din Moldova. La moment aceasta este definiția… Rafael: „Hai că voi începe eu. Vreau să plec, lucrul, ca și freelancer, îl pot face oriunde, dar, per general, majoritatea planurilor mele sunt în afară.” Florin: De ce? Rafael: „De ce? Pentru că aici, în țară, oportunități nu prea sunt, nu prea sunt oportunități… sau nu sunt la fel de multe. De fapt, cred că ar fi greșit să spunem că nu sunt, pentru că, ca și peste tot, sunt oportunități. Dar ceea ce există aici nu e neapărat în domeniul în care lucrez eu și nu neapărat acestea sunt accesibile și la fel de calitative. Eu lucrez în animație. Și atunci, în Moldova nu numai că e practic inexistentă industria animației, dar și singurul studio pe care îl știu eu din Moldova de animație a plecat și acela în New York. Adică succesul înseamnă să pleci din Moldova. La moment aceasta este definiția.” Florin: O să te rog să-mi zici, așa, aproximativ măcar, câți dintre prietenii și colegii tăi vor să plece. Rafael: „Cam 90-95 la sută.” Ion: „Eu aș vrea să-mi trăiesc viața în Republica Moldova. În contextul acesta, nu te duci în Olanda să înveți Dreptul ca să vii să lucrezi procuror în Republica Moldova, nu funcționează asta în Moldova. Legislația Republicii Moldova poți s-o înveți doar în Republica Moldova. Și, până la urmă, decizia de a rămâne la facultate aici a fost cumva condiționată și de acest aspect. Las’ să plece lumea. Totodată, la noi în Republica Moldova este cultul acesta al diasporei și a dorinței de a aduce diaspora acasă. Eu nici asta n-o înțeleg. Dacă omului i-i bine să trăiască în Franța, lasă-l să trăiască acolo! Ce treabă ai tu? Tu trebuie faci viața mai bună pentru omul care a rămas aici, în Republica Moldova. De ce să încerci să fugi după trenul care a plecat în contextul în care tu poți să te gândești la trenul următor care vine?” Florin: Se simte un val de speranță când se vorbește despre Republica Moldova și despre perspectivele din Republica Moldova, mai ales. E adevărat? Așa simțit și voi? Rafael: „În Republica Moldova acum este un singur partid care conduce și pe care se vor pune toate greșelile și toate problemele care vor apărea sau vor fi observate în următorii câțiva ani vor fi puse pe umerii Partidului Acțiune și Solidaritate care a câștigat acum, partidul majoritar.” E destul de complicat să fii un președinte mai rău decât a fost Igor Dodon… Ion: „Pentru mine conceptul de prag electoral se termină acolo unde există limita logică de un mandat. În contextul în care tu ai luat voturi suficiente măcar pentru un mandat din partea oamenilor, ca tu să stai acolo să le reprezinți interesele, eu nu înțeleg noțiunea de prag electoral și mereu o să fiu împotriva lui, chiar dacă oamenii spun că lipsa pragului electoral cumva face o diversitate mult prea mare în instituția parlamentului. Eu raportez lucrurile la normalitate. Deci, eu nu raportez și nu analizez activitatea președintelui Maia Sandu în raport cu activitatea președintelui Igor Dodon. Mi se pare prostesc să faci asta. Pentru că e destul de complicat să fii un președinte mai rău decât a fost Igor Dodon. Și atunci, în momentul în care tu ierți toate greșelile unui președinte nou doar din simplul fapt că el e mai bun decât un alt președinte care a fost, mie mi se pare că greșești aici. Noi suntem într-o zonă de complacere continuă și noi ne complăcem cu ceea ce avem și spunem că hai măcar așa. Moldovenilor tare le place să spună că mulțumim lui Dumnezeu că nu-i mai rău.” Sorin: „Deci, ajungem la al doilea punct. Faptul că din cauza acestei viziuni că era, practic, războiul PAS versus BECS, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Era acest război între ele două și celelalte partide au fost foarte marginalizate. În sensul că „noi nu vrem BECS, noi votăm PAS”; „noi nu vrem PAS, noi votăm BECS”. Pentru că lumea nu avea încredere că orice alt partid va trece de pragul electoral.” Ion: „Deci, revenind la ideea de mai devreme, eu consider că partidele unioniste eșuează în a oferi ceva oamenilor, ceva pentru care oamenii să-i voteze. Eu nu văd motive pentru care un om ar dori să voteze unioniștii. Mai ales în contextul în care numărul unioniștilor, în urma sondajelor care apar la noi în spațiul public, el e în jur de 30 la sută oameni care ar vota pro-Unire. Dar aceștia sunt oameni care ar vota pro-Unire în mod teoretic, dar nu oameni pe care îi doare de Unire aici și acum. Și în momentul în care vine un partid și-i spune: „Măi, eu o să-ți rezolv problema asta, asta și asta” și vine alt partid și-i spune că „hai, că noi suntem unioniști”, pe om mai tare îl interesează să vadă problemele lui aici și acum rezolvate.” Florin: Credeți că se poate întâmpla Unirea? Și ar trebui să se întâmple? Rafael: „Nu, nu cred că se poate. De ce? În primul rând, sunt niște diferențe în societate, sunt niște diferențe de perspective și sunt și niște probleme mici pe care le avem în Moldova, care ar trebui mai întâi ele rezolvate, în primul rând. Dar cel mai mare factor eu cred că sunt lipsa de interes...” Florin: Din partea cui – a românilor sau a moldovenilor? Rafael: „Din partea tuturor... A moldovenilor în primul rând. Românii eu nu știu la moment cum e situația și cât de doritori sunt românii de Unire cu noi. Dar mă gândesc că dintr-o anumită perspectivă Moldova ar fi și o povară pentru România, la început cel puțin.” Florin: În ce sens? Rafael: „În sensul că noi din punctul de vedere al infrastructurii suntem în urmă, ca și... Sorin: „...ca și tot...” Rafael: „OK, foarte pe scurt așa ar fi – ca și tot. Suntem foarte, foarte în urmă din multe aspecte.” Sorin: „Până la urmă, eu cred că Unirea poate să fie posibilă. Probabil, asta s-ar întâmpla deja în contextul Uniunii Europene. Omul de rând așteaptă pensie mai mare, el așteaptă venituri mai mari. Dacă tu vrei ca și politician să fii votat, tu trebuie să mărești pensiile, trebuie să mărești indemnizațiile de șomaj, alocațiile pe care oamenii le primesc – toate astea-s măsuri de stânga. Deci, toate politicile sociale se întâmplă pe seama oamenilor care fac bani. Și noi riscăm foarte curând să trecem de momentul în care o persoană care lucrează asigură un bătrân sau o persoană din punct de vedere social. Deci, noi în curând o să ajungem în punctul în care eu ca și contribuabil o să trebuiască să lucrez pentru ca doi oameni să aibă pensie. Până la urmă, asta sună foarte cinic, foarte cinic și eu îmi dau seama cum asta sună, dar e un adevăr care doare.” Florin: Să vă întreb acum, vă pun o întrebare deschisă - dar legat de ce ai zis tu: considerați că ar trebui să existe pensie și salariu minim garantat de stat? Rafael: „Uite, eu cred că ar trebui. Dar chestia asta poate funcționa într-o economie și societate sănătoasă, într-un mediu în care sunt acei bani, este acel flow de bani, acel flux de bani și valută și în care un tânăr nu trebuie să susțină 2-3 bătrâni. Adică, respectiv, într-o societate tânără este nu numai că mai ușor, dar și posibil, fără să-ți jertfești sufletul și piciorul stâng...” Sorin: „Mai multe bonusuri din punct de vedere social – asta înseamnă pensii pe viitor, asta înseamnă indemnizații. Dar adevărul e că aceste salarii minime și aceste pensii ar fi foarte bine de avut, dar dacă ne gândim din punct de vedere realist, chestia aceasta devine un pic mai problematică. Pentru că noi trebuie să avem un mecanism prin care să obținem toți banii aceștia. După cum s-a discutat până acum, trebuie să fie o modalitate realistă de a integra toate aceste lucruri...” Ion: „În ceea ce privește cursul politic care este la noi la nivel de societate mie mi se pare că-i complet greșită abordarea și atitudinea. Deci, eu nu prea am văzut în general politicieni care să iasă, să vorbească cu oamenii și să le explice ce fac ei. Nu știu, la noi oamenii sunt considerați proști, probabil – la noi nimeni nu consideră necesar să explice măsurile pe care le fac. De exemplu, noi am avut acum chestia asta cu testele COVID pentru profesori pe care ei trebuie să le achite din banii lor. Până la urmă, asta tot la nivel de comunicare s-a rezumat la postări pe Facebook, unde a ieșit ministrul sănătății într-o conferință și, fără ca să răspundă după asta la întrebările jurnaliștilor, a spus că, OK, profesorii trebuie să se vaccineze obligatoriu, dacă nu fac treaba asta își vor plăti teste COVID o dată la două săptămâni singuri. Gata, interacțiunea s-a terminat. După asta a ieșit primarul capitalei într-un text pe Facebook și a scris că e o prostie ceea ce fac ei și de aceea asta în Chișinău n-o să fie valabil. După care iarăși ministra i-a răspuns pe Facebook.” Cu cât ai mai multe surse de informare, cu atât e mai bine… Sorin: „O sursă din care eu deseori mă informez ar fi Agora, e un site foarte bun; după asta, portalul #Diez și cam astea-s. Pentru că eu în mare parte mă informez pe teme despre tineret, nu pe teme politice. Pentru că, cum n-ai da, dacă te uiți pe Instagram, tot găsești informația. și pe Facebook. A, da, și pe Telegram – Dumitru Ciorici, a treia sursă.” Rafael: „Eu poate sunt puțin înclinat să spun Agora și eu, pentru că lucrez cu băieții. Dar lucrând am putut să văd și echipa lor și știu că sunt niște oameni care chiar au intenție și rezultate, până la urmă, să facă un jurnalism cât de cât sincer. La ei citesc mai mult știri, actualitate. Mai este Radio Europa Liberă. Radio Europa Liberă nu este cunoscut de tineri cam deloc. TV8 mai este, din nou, actualități, e OK, decent...” Ion: „Eu n-o să dau nume la nicio sursă media și n-am s-o fac din simplul motiv că nu acesta-i modul în care eu mă informez. Eu în mod deliberat m-am abonat la toate canalele de știri posibile pe care le cunosc. La mine Facebook-ul, news feed-ul, constă din știri, știri, știri, articole. Același lucru e și pe Telegram. Eu urmăresc bloggeri care scriu despre lucrurile care se întâmplă. Lumea poate să spună: „Măi, de ce tu îl citești, pentru că el e de la acela sau aista îi de la altul?”. Dar eu cred că doar având acces la toate modurile în care se reflectă azi informația, până la urmă poți să ajungi la punctul în care înțelegi cu adevărat ce se întâmplă. Cred că cu cât ai mai multe surse de informare, cu atât e mai bine.” Moldova în Uniunea Europeană? Dacă-s foarte optimist, poate peste 10-15 ani... Dacă nu-s optimist, atunci 20-25… Florin: Ca o ultimă întrebare, v-aș provoca să dăm niște statistici, și anume vreau să-mi spuneți când vom avea o Uniune Europeană cu 28 de state din nou, un număr de ani. Rafael: „Un număr de ani? Nu știu… Dacă sunt foarte optimist, poate peste 10-15 ani...” Florin: Dar dacă nu ești optimist? Rafael: „Dacă nu-s optimist, atunci 20-25 de ani.” Sorin: „În opinia mea, e foarte complicat să vizualizezi asta. Pentru că noi ajungem la un punct în care creșterea noastră nu este o linie chiar dreaptă. Pentru că pe măsură ce crești mai mult, și viteza ta de creștere crește.” Dar, în opinia mea, hai să spunem că ar lua vreo 10 ani, pentru că noi suntem minimum 10 ani în urmă de aceeași Românie.” Ion: „Noi, la etapa actuală facem parte din politica de vecinătate a Uniunii Europene, asta e foarte important să înțelegem, în primul rând. Într-al doilea rând, în raport cu procesul de integrare în Uniunea Europeană al Republicii Moldova, eu am sentimentul că noi o să ajungem la petrecere când ea o să se termine. Și spun asta pentru că noi nu putem să vorbim despre viitorul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană fără ca să încercăm cumva să analizăm și viitorul Uniunii Europene. Acum valul de euroscepticism devine mai mare în țările din Uniunea Europeană, acum putem să vorbim despre fenomenele care s-au întâmplat în Polonia, în Ungaria și despre faptul că fiecare dintre țările acestea are cel puțin un partid eurosceptic, care, la un moment dat, ar putea să vină la guvernare. Știu că sunt partide eurosceptice și în alte țări. Și atunci, viitorul Uniunii Europene mie mi se pare nu la fel de sigur cum, probabil, unii ar putea să creadă. Dar totuși dacă noi o să ajungem să ne integrăm în Uniunea Europeană, asta cu siguranță n-o să fie în următorii 10 ani, asta cu siguranță n-o să fie în următorii 20 de ani. Și eu cred că atunci când o să ajungem acolo noi o să fim tipul care a ajuns ultimul la petrecere și petrecerea s-a terminat.” * * * Florin: Acum vorbesc cu Adrian Băluțel, care are 28 de ani și este proaspăt ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea PAS – a partidului din care face parte și președinta Maia Sandu. Dacă vom reuși să livrăm elemente care le vor îmbunătăți viața, oamenii vor înțelege că este imposibil să le faci pe toate în patru ani… Eram curios cum de ai ales să vii din străinătate în Republica Moldova și, mai ales, cum de ai ales să te implici și în politică? Adrian Băluțel: „Eu ca să povestesc cum am venit acasă, trebuie să povestesc cum am rămas acasă inițial, pentru că eu, după liceu, după colegiu am aplicat la studii peste hotare, probabil ca majoritatea tinerilor, am obținut loc la universitate, dar nu am obținut bursă. La acea etapă, la licență, am aplicat în Berlin și era opțiunea fie să merg la o altă universitate, eventual să aplic în România, pentru că mai prindeam, probabil, o bursă, pentru că avem o medie destul de bună, dar am decis să rămân acasă, pentru că la acea etapă eram implicat în foarte multe activități civice. Și, uite, aveam și o am până acum această încredere că, dacă ești activ, dacă dorești să te realizezi, poți s-o faci oriunde. Și dacă dorești să înveți, poți s-o faci și în Republica Moldova. Cu toate eforturile de a fi un student bun, am resimțit diferența de pregătire între mine și colegii mei care au plecat la facultăți similare peste hotare și am spus că am nevoie de un master. Niciodată nu am avut remușcări că am rămas acasă să-mi fac licența.” Florin: Și implicarea politică în ce an a venit și de ce atunci? Adrian Băluțel: „Implicarea politică a venit în 2016, când s-a fondat Partidul Acțiune și Solidaritate. Eu eram implicat civic, deci eram implicat mult în proiecte de tineret, în organizațiile non-guvernamentale legate de tineri. Dar atunci în societate era un grad sau un val de nemulțumire enorm față de clasa politică – era Vladimir Plahotniuc la putere, practic controla totul și tot alaiul lui de oameni în jur. Și implicarea politică a mea a venit, pe de o parte, ca o trăire internă pe care o aveam și simțeam că ceea ce fac eu în mediul asociativ, în organizațiile non-guvernamentale, în engleză este termenul acesta: only scratch the surface, deci el nu produce un impact extrem de mare asupra nemulțumirii și asupra situației care ne deranja pe noi toți, pe toți prietenii, toată societatea în general.” Florin: Uite, ai spus că voiați schimbarea... Adrian Băluțel: „Da!” Florin: Dar sunt curios - ce înseamnă „schimbare” pentru Republica Moldova, concret? Adrian Băluțel: „O țară guvernată... bine. Eu nici măcar nu vreau să ajung la viziunile geopolitice. În 2016-2017, lucru care a continuat până aproape în 2019, țara a ajuns efectiv un stat oligarhic, unde lucrurile se întâmplau la voința unui grup extrem de restrâns de oameni și elementele de guvernare a statului propriu-zis pur și simplu dispăruseră.” Florin: Care sunt, nu știu, două sau trei măsuri pe care actuala conducere ar trebui să le ia, ca lucrurile să se schimbe într-o guvernare în interesul cetățenilor? Adrian Băluțel: „Bune, noi deja le luăm, fac parte dintr-un partid care este la guvernare. Sunt câteva chestii: reforma justiției, oamenii trebuie să știe în țară că legea este egală pentru toți și statul, și instituțiile statului trebuie să râvnească spre acest lucru și asta se întâmplă și se va întâmpla inclusiv prin evaluarea judecătorilor, modele care s-au întâmplat și în Georgia, și în Albania, de exemplu. O modalitate în care oamenii din sectorul justiției vor fi evaluați prin prisma integrității, prin prisma profesionalismului lor. Un alt lucru este suportul social. Noi suntem un partid de centru-dreapta, dar noi credem că într-o țară care a dezvoltat atât de multe inegalități, statul trebuie să aibă un rol social de susținere a cetățenilor săi. Și acest lucru se reflectă în promisiunea noastră să avem de la 1 octombrie pensia minimă de 2 mii de lei pe economie, în faptul că ne dorim programe de abilitare economică a tinerilor, atragerea investițiilor, deci programe care să susțină reformarea modului cum noi alocăm subvențiile către agricultorii noștri sau către persoanele din domenii economice vulnerabile lit by example. Deci un model de guvernare deschis, un model în care tu ca decident politic, ca echipă guvernamentală ești deschis la critici, încurajezi pluralismul de opinii, nu dai afară presa și accepți întrebările incomode de la presă, nu trimiți a doua zi Ministerul Afacerilor Interne sau poliția la redacția unui jurnal care publică o știre care nu tare îți place...” Florin: Uite, aș rămâne un pic în zona asta de schimbare și, nu știu dacă ai povestit până acum cu foarte mulți români, dar noi când vorbim despre Republica Moldova și, în special, despre alegerile care au avut loc de curând în republică, se simte așa, un val de speranță. Și vreau să te întreb dacă aveți un plan despre cum gestionați valul acesta de speranță. Adrian Băluțel: „Înțelegem că în societate sunt așteptări foarte, foarte, foarte mari de la noi. Și toată lumea ne spune că, uite, sunt așteptări atât de mari față de voi, încât este imposibil voi să le îndepliniți și, respectiv, din start you are set to fail. Și eu sincer cred că dacă noi o să reușim să le livrăm oamenilor niște elemente concrete care le vor îmbunătăți viața și noi vom reuși să nu furăm și să construim un sistem oameni integri, deci să combatem corupția, oamenii au să înțeleagă și oamenii deja înțeleg că este imposibil să le faci pe toate în patru ani.” * * * Florin: Acum vorbesc cu Irina Bogdan, o studentă la Drept în Chișinău, și cu Elena Vatamanu-Mărgineanu, o viitoare studentă în Varșovia la Academia de Film. Florin: Ce, Doamne, pot să facă tinerii în Chișinău? Elena: „Tinerii trebuie să privească cu ambii ochi și să asculte cu ambele urechi ca să înțeleagă ce pot să facă în Chișinău, pentru că de făcut ai găsi chestii, trebuie să le cauți și tu. Poți să fii voluntar în diferite domenii, cred că despre asta Irina știe o grămadă...” Și, cumva, e complicat să strângi o comunitate. E complicat să găsești oameni cu același interes… Florin: Putem vorbi despre comunitate în Chișinău? Elena: „Hm... Poți să te plimbi prin Chișinău și să vezi comunități. În mare parte, nu cred că vor face mare lucru: pot să stea fie la palat să joace cărți, pot să stea la „Asachi” să bea o cafea... Mai mult vezi astfel de grupuri, decât să vezi grupuri care se implică cu adevărat sau care vor să facă ceva. Și, cumva, e complicat să strângi o comunitate. E complicat, în primul rând, să găsești oameni cu același interes. Pentru că dacă evenimente nu sunt destule unde, să zicem, se arată un film și oamenii care sunt pasionați de cinematografie nu se întâlnesc atât de des, aceeași chestie e și în materie de literatură, de teatru, de muzică...” Irina: „În ceea ce ține de domeniul meu, eu cred că am găsit ușor comunitatea, pentru că știam mereu că voiam să fac ceva în justiție, drepturile omului și procese democratice. Și cumva, am ajuns deodată în comunitate, după care comunitățile veneau deja la mine și eu am intrat mai ușor în comunități.” Florin: Putem vorbi despre o justiție independentă la ora actuală în republică? Irina: „Nu știu, cred că încă nu. Pentru că există foarte multe presiuni. Bine, poate eu încă nu sunt în poziția să analizez totul tare profund și tare corect și să mă dau mare expert, dar eu cred că atâta timp cât există multe acte de corupție, când oamenii ajung să facă închisoare pentru fapte pe care nu le-au făcut, atunci justiția nu lucrează, nu?” Florin: Și acum să vă întreb – care sunt problemele care vă supără la Chișinău? Elena: „Cred că lipsa de investiții în cultură. Bine, Chișinăul încă este cumva un caz particular fericit, pentru că în alte părți din Republica Moldova e foarte greu să găsești un teatru sau un cinematograf. Și se investește foarte prost în cultură. Este și lipsa de investiții în educație. Vorbeai și tu mai devreme despre cât de puțin se investește în educație în România, ei bine, în Moldova nu te aștepta să auzi un răspuns mai pozitiv. Profesorii și ei nu sunt foarte tentați să meargă la lucru cu aceleași fețe obosite, să vadă aceiași copii dezinteresați și în plus la final de zi să mai primească și câteva copeici pentru asta.” Florin: Copeici, definește un pic... Elena: „A, bănuți! Cred că mai e lipsa interesului administrației publice de a face pași concreți, să zicem. Avem probleme cu reciclarea, care nu există; avem probleme chiar și cu traseele pentru bicicliști – toți tinerii vor acuma să circule cu bicicleta prin Chișinău și nu există drumuri pe care ai putea să faci acest lucru.” Florin: Și aș vrea să-mi spuneți, așa, concret, cum vedeți voi un politician corupt. Ce trebuie să facă pentru a primi eticheta de „politician corupt” și cum vedeți un politician competent? Elena: „Dacă te plimbi prin Chișinău și vezi o clădire care a apărut peste noapte, îți dai seama că acolo a fost mâna unui politician corupt. Bine, asta-i în materie de construcții, pentru că e cel mai evident, noi când ne plimbăm pe străzile Chișinăului, dar lucrurile se întâmplă foarte...” Irina: „...nevăzut.” Elena: „Da, da, peste noapte te trezești cu unul cu o pungă cu calendar pe ea…” Florin: Nu căutăm politicieni perfecți, dar măcar competenți – cum arată ei? Elena: „Competenți? Sunt cei cărora le pasă de interesele cetățenilor, cei care mai fac efortul de a comunica cu cetățenii, cei care merg, caută, întreabă, răspund, cei care țin cont de ceea ce vor cetățenii. Și cred eu că Moldova, cumva, în ultimele luni a ajuns pe o astfel de undă.” Irina: „Problema este că oamenii merg în politică nu ca să facă politică, ci ca să facă bani. Și în Republica Moldova cineva deține politica, deține instituțiile unde sunt foi peste foi, unde trebuie să semnezi foia, care să semneze pentru foaia ca, în sfârșit, să ajungă foaia. Asta este, așa funcționează lucrurile. Și așa funcționează lucrurile cred că nu numai în Moldova, dar în tot spațiul post-sovietic.” Florin: Care credeți că ar trebui să fie proporția dintre competența pe care ar trebui s-o aibă în domeniul pe care îl conduce și abilitățile politice ale omului respectiv? Oamenii nu trebuie idealizați, oamenii trebuie priviți critic, chiar dacă vin de la partidul care îți place… Elena: „Cred că trebuie să fie un echilibru. Cu siguranță, competențele politice vin pe parcurs. Nu știu dacă competența într-un anumit domeniu mai vine pe parcurs, dacă ești numit într-o anumită funcție. Uite, zilele trecute au fost Zilele Independenței Republicii Moldova și, am impresia că în cei 30 de ani – bine, din care eu am petrecut doar 19 urmărind toate celebrările – cred că a fost prima oară ziua în care am văzut un tort cu o lumânare, o lumânare de speranță, și am văzut chestii nobile, am văzut un discurs pe care l-am ascultat cu interes cap-coadă...” Florin: Discurs al cui? Elena: „Al președintelui țării, al Republicii Moldova”. Irina: „Nu știu dacă am speranță. Speranță – așa de fastuos sună cuvântul „speranță”. Aș vrea să cred că oamenii vor putea face și vor putea fi buni buni în ceea ce vor face. Doar că, în același timp, oamenii nu trebuie idealizați, oamenii trebuie priviți critic și dacă vezi că, da, chiar dacă e de la partidul care îți place, dar dacă a călcat cu stângul, ia și spune. Cumva e nevoie și de critică și trebuie să spui că „nu, nu-i corect așa, chiar dacă în alte privințe sunteți bravo...” Eu mai degrabă nu aș avea speranță, dar nu aș vrea s-o spun cu conotații negative. Eu aș vrea să văd că lucrurile se întâmplă fără ca eu să sper la ele, fără ca să aștept ceva ca politicienii să-mi dea. Pe politicieni, de fapt, eu m-am dus și i-am ales ca ei să lucreze și să-mi dea. Deci, dacă le-am acordat deja votul, sorry, dar nu mai merge chestia cu speranța. Ești pe locul acela și fă-ți treaba bine acolo, pentru că altfel în următorii patru ani n-ai să mai stai acolo.” Florin: Consideri că faptul că oamenii ajung să se îndrăgostească de politicieni și să găsească un salvator într-un om politic dăunează democrației? Irina: „Da, cu siguranță. Mai mult decât da. Mai ales în contextul Republicii Moldova, oamenii crescuți în spațiul post-sovietic, oameni care au fost deprinși cu faptul că lor li se promitea un sac de grâu înainte să se termine sezonul agrar...” Florin: Elena, tu ce părere ai despre subiect? Elena: „Cred că cetățeanul Moldovei e deja călit în urma tuturor relațiilor distruse cu politicienii – cumva ca în dragoste: ai avut mai multe relații care au eșuat, nu mai poți să te uiți cu aceeași dragoste sau cu aceeași speranță de fiecare dată. Și cetățeanul a obosit, și, într-adevăr, cum spune Irina, e nevoie să vezi lucrurile critic. Să te îndrăgostești de un politician cred că e mult spus. Nu există un politician care să facă check la fiecare interes al tău, mai ales că și cetățenii sunt mulți, și fiecare are interesele proprii...” Unirea era foarte reală, ea putea fi făcută mult mai ușor decât ar fi s-o facem astăzi. Și, din nou, ceva a lipsit… Florin: Uite, în manualul meu de clasa a IV-a de limba română era un text care se numea România dodoloață. Și vreau să vă întreb, dacă voi credeți că ar putea și ar trebui ca România să se unifice cu Republica Moldova? Elena: „Dacă eram din 1991 și m-ai fi întrebat asta, și-aș fi zis că da. Bine, ambii mei bunei au semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova și au vorbit de la tribună, și era mișcarea acelor oameni care erau capabili să facă schimbarea atunci. Unirea era foarte reală, ea putea fi făcută mult mai ușor decât ar fi s-o facem astăzi. Și, din nou, ceva a lipsit, ceva nu s-a întâmplat, lucrurile n-au funcționat. Și acum ar fi mult, mult, mult mai greu să convingi întreg poporul de necesitatea acestei Uniri.” Florin: Când credeți că o să avem o Uniune Europeană cu 28 de state din nou, dar de data asta unul dintre ele să fie Republica Moldova? În ani? Elena: „Nu știu dacă în următorii 10 ani...” Irina: „15? Cam așa, 15-17 ani?” Florin: Uite, v-am mințit că o să fie ultima întrebare, pentru că m-ai provocat să mai pun una. Există ideea de generație de sacrificiu în Republica Moldova? Elena: „Eu zic că da.” Irina: „Da!” Florin: Ai spus de „copiii noștri”. Copiii noștri din Republica Moldova au să mai fie considerați o generație de sacrificiu? Irina: „Sper că nu...” Elena: „Cred că nu, pentru că părinții noștri n-au avut manualele de istorie care spune adevărul; părinții noștri nu au avut exemplul de o guvernare care să asculte părerile oamenilor; părinții noștri au trăit în perioada când au simțit pe pielea lor libertatea, independența, mișcările de independență, cenaclurile sau tot ce vrei. Generația care o să vină cred că o să aibă exemple mult mai stabile, cumva mult mai sănătoase, sper eu. Dar nu știu dacă există vreo generație care ar putea să aducă salvarea.” *** Florin: La final de două zile în Chișinău, principala observație e că tinerii din Moldova, la fel ca cei din România, se uită mai mult în afară decât înăuntru. Și pot să spun că sunt mai precauți, când vine vorba de discuții despre politică. Optimismul vine mai degrabă din încrederea în forțele proprii decât din sprijin din partea societății. Cât despre Chișinău ca oraș, am găsit aici și restaurante care se aseamănă mult cu cele din vestul Europei, dar au fost și multe situații în care mi-am adus aminte de România de diainte de Uniunea Europeană. „Ceilalți” este un proiect marca Forum Apulum, realizat cu sprijinul The Black Sea Trust for Regional Cooperation.  
europalibera.org
„Presiunea economică” ar putea duce la soluționarea conflictului transnistrean (John Bolton, fost consilier prezidențial american)
„Sunt încrezător că putem face progrese [în rezolvarea conflictului transnistrean ] și cred că este important să încercăm, deoarece astfel am ridica o partea din presiune pusă acum de Rusia asupra Ucrainei” a declaratJohn Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump între 2018 – 2019. Într-un interviu cu Europa Liberă, Bolton a recunoscut că problema transnistreană este complicată dar crede că acolo, Rusia ar avea „cărți mai slabe” decât în alte conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic, cum sunt cele din Georgia sau Nagorno-Karabach, între Armenia și Azerbaidjan. În opinia fostului oficial american, NATO – subânțeles aliații occidentali – de mult nu a mai avut un „moment atât de prielnic ca cel de acum” pentru a pune capăt conflictului înghețat din R. Moldova,  după alegerea unui guvern pro-occidental la Chișinău. Bolton a numit regiunea transnistreană o republică „total nenaturală, artificială” care se află pe „ultima sută de metri” și a spus că membrii NATO ar trebui să amenințe regiunea separatistă și Rusia cu sancțiuni economice pentru a pune capăt conflictului. „Cred că presiunea economică aici este calea de urmat... să arătăm că nu acceptăm ca Rusia să creeze astfel de conflicte înghețate care provoacă atâtea tensiuni și incertitudine”, a mai spus Bolton în interviul cu Europa Liberă. În opinia lui Bolton, Moscova folosește conflictele înghețate  pentru a ține în șah fostele republici sovietice și eventualele lor ambiții de a adera la NATO – cum este cazul Ucrainei sau Georgiei. De aceea și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei trebuie văzută drept parte dintr-o strategie mai amplă a președintelui rus Vladimir Putin de a nu „scăpa” din sfera de influență a Rusiei „vecinătatea apropiată”, fostele republici sovietice confruntate cu astfel de conflicte înghețate: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina.  La care se adaugă și Belarus. Motiv pentru care toate trebuie să primească un semnal clar din partea Alianței Nord-Atlantice că ar putea fi primite dacă o doresc, dorință exprimată  până acum numai de Georgia și Ucraina. Bolton a argumentat că a lăsa oricare din aceste republici în afara opțiunii de aderare la NATO  înseamnă „practic să le spui rușilor: „puteți avea controlul ( asupra regiunii ) sau chiar (purcede la o )reanexare”, ceea ce este ceva foarte, foarte periculos”. Bolton, unul din cei mai vocali avocați ai utilizării forței militare în rezolvarea conflictelor cu Rusia, a vorbit cu Europa Liberă în ajunul summit-ului virtual de marți, 7 decembrie, între președintele americane Joe Biden și omologul său rus, Vladimit Putin. În aceea ce privește Ucraina, Bolton crede că NATO ar trebui să staționeze acolo trupe, prin rotație și să sprijine Kiev-ul cu arme de război. În acest fel, este opinia lui Bolton, Rusia va ști că orice incursiune militară pentru graniță o va „costa foarte scump”. Tot luni, 6 decembrie, în ajunul summit-ului virtual Biden – Putin, o înaltă oficialitate de la Casa Albă declara că  „o posibilă staționare de trupe” americane nu este elementul cheie al răspunsului pe care Statele Unite sunt pregătite să-l dea în cazul unei agresiuni militare rusești. Oficialul a refuzat să comenteze în ce circumstanțe, această măsură ar putea totuși intra în calcul. La sfârșitul lui noiembrie, într-un articol pentru sit-ul 19fortyfive.com, publicat în ajunul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe NATO, John Bolton îndeamna Occidentul să caute soluții politice pentru toate așa numitele conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic – Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud și estul Ucrainei. „A le aborda separat, înseamnă că facem jocul Kremlin-ului” crede Bolton.  
europalibera.org
„Un pas inedit, corect, la Bălți” (Nicolae Negru/ Ziarul Național)
Comentatorul politic de la Agenția de știri IPN, Victor Pelin, analizează deciziile din ultimele zile privind alegerile locale de la Bălți. În situația creată, contează foarte mult că CEC a demonstrat voință în vederea eliminării practicilor de finanțare frauduloasă a campaniilor electorale, cu bani nedeclarați regulamentar și proveniți din surse obscure. (...) Pentru evitarea pe viitor a situațiilor similare celei reflectate este necesară modificarea legislației electorale, astfel încât solicitările Comisiei Electorale Centrale către instituțiile competente ale statului în vederea verificării prompte a circumstanțelor ce pot influența negativ procesele electorale să fie obligatorii. La fel este important ca nerespectarea solicitărilor CEC, adresate concurenții electorali, să-și găsească ponderea adecvată în stabilirea proporționalității sancțiunilor față de concurenți. „Un pas inedit, corect, la Bălți” este titlul editorialului semnat de Nicolae Negru pentru Ziarul Național. În opinia autorului, limitarea cheltuielilor și interdicția de a folosi bani nedeclarați, murdari, în campania electorală e o practică europeană, una esențială, pe care o asigură CEC, „iar candidata Partidului „Șor” a încălcat-o în mod flagrant, sfidător”. (...) Dacă CEC, care insistă asupra respectării Codului Electoral, nu acționa sau pierdea în justiție și reprezentanta sacului cu bani devenea primar al celui de-al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova, perspectiva schimbării se îngusta cu mult, dacă nu chiar se închidea cu totul. Nu există ieșire acolo unde banul e deasupra legii, a dreptății. Pasul următor, crede Nicolae Negru, trebuie să fie verificarea surselor de finanțare ale tuturor partidelor, scoțându-le în afara legii pe cele care există din bani furați sau străini. Jurnaliștii de la Moldova.org au analizat cum statul a vândut în ultimii zece ani bunurile publice. În decursul ultimului deceniu, din 2011 până în 2020, din privatizarea bunurilor de stat au fost obținute venituri în valoare de peste 2,1 miliarde lei. Cele mai mici venituri (36,7 milioane lei) au fost încasate în 2015, cele mai mari – anul trecut, 420 milioane lei. Cele mai mari întreprinderi au fost vândute după ce au fost expuse spre vânzare în mai multe runde de privatizări. Drept urmare, în unele cazuri prețul inițial putea să scadă și cu sute de milioane de lei. Iar privatizările a două întreprinderi cu capital de stat, Tutun-CTC și Air Moldova, au fost cercetate de o comisie parlamentară, care a constatat abateri grave în procesul de privatizare. Portalul Sanatateinfo.md publică o analiză semnată de specialista în management și legislație în Sănătate, Rodica Rusu-Gramma, despre modul în care este gestionată pandemia de COVID-19. În opinia expertei, faptul că astăzi s-a lăsat confirmarea virusului SarsCov-2 în mare parte în seama testării rapide, iar în spitale lucrează cu un efort dublu doar terapia intensivă și morga, ne sugerează clar că se încalcă grav un drept fundamental, se pierde timpul „de aur” al pacientului infectat cu SarsCov-2. Astăzi sistemul de sănătate îl va lăsa pe acest pacient să stea acasă liniștit de rezultatul fals negativ al unui test rapid, consultat la telefon de medicul de familie (mereu foarte încărcat și ocupat) și ferm convins că nu trebuie de dus/ apelat la Centrul COVID19 sau în oricare alt spital, care în acest moment poate acorda asistență pacientului infectat cu Covid19, dar nu mai intră în circuitul spitalelor cu profil Covid19. (…) Rodica Rusu-Gramma crede că cifrele înregistrate în ultima perioadă sugerează că este nevoie să ne învățăm lecțiile din experienţele deja trecute, căci nu știm câte „valuri” ne așteaptă înainte, nu știm ce mutații-surpriză mai pot apărea la acest virus.
europalibera.org
„Tranziţia asta va fi veeeeeeeşnică!”
În anii ’90, când locuiam în sectorul Râşcani al Chişinăului, discutam uneori cu un pensionar, un vecin care şedea ore-n şir pe o bancă din faţa blocului nostru. Era un bătrânel cam nostalgic, cam prosovietic, dar era destul de îngăduitor faţă de alte puncte de vedere şi ştia să mă asculte cu multă răbdare. Totuşi, de multe ori discuţiile noastre vii se transformau în polemici crâncene. Părerea bătrânelului nostalgic era că tranziţia de după 1991 e mai rea şi mai hidoasă decât perioada sovietică, pe când eu susţineam că tranziţia, deşi plină de chestii urâte, era totuşi mai bună decât epoca sovietică. Într-o zi a anului 1998, polemica noastră a fost deosebit de aprinsă. Era un an greu, complicat, preşedinte era atunci Lucinschi, era multă sărăcie şi era multă corupţie în jur, dar am îndrăznit să afirm că problemele Moldovei independente se vor termina peste câţiva ani şi va fi bine. „Problemele noastre sunt temporare”, i-am spus interlocutorului mei nostalgic şi chiar credeam că binele va veni în curând. Ei bine, bătrânelul prosovietic a râs cu poftă, ca şi cum auzise ceva extrem de deşănţat, şi a rostit apoi cu o hotărâre de granit următoarele: „ Nu va mai fi bine, tinere. Tranziţia asta spurcată va fi veeeeeeeşnică!!!” „De ce?”, l-am întrebat. „Deoarece atât vă duce capul!”, a zis pensionarul, privindu-mă cu o compasiune ofensatoare. Peste doi-trei ani pensionarul nostalgic a murit, dar mie îmi răsună şi acum în urechi cuvintele sale: „Tranziţia va fi veeeeeeşnică!” Mi-am amintit de interlocutorul meu din ani ’90 deunăzi, când am cumpărat la piaţă o lămâie, cu 7,5 lei, şi o legătură de leuştean care costa 15 lei…
europalibera.org
Mai avem viitor? Sau se pregătește să migreze
1 d
europalibera.org
În loc să fie eliberat, jurnalistul bielorus Andrei Kuznecik a primit un nou termen de 10 zile de închisoare
În loc să fie eliberat, jurnalistul bielorus Andrei Kuznecik a primit un nou termen de 10 zile de închisoare. Rudele lui Kuznecik, care a lucrat pentru serviciul bielorus al Europei Libere, au declarat postului nostru de radio că el trebuia să fie eliberat pe 6 decembrie, dar a rămas în arest, și peste câteva ore li s-a spus că a fost din nou declarat vinovat de huliganism și va sta încă 10 zile la închisoare. Rudele au mai spus că jurnalistul și-a menținut nevinovăția, iar lor nu li s-a permis să-i aducă pachete cu alimente, îmbrăcăminte sau scrisori. Președintele Europei Libere/Libertatea Jamie Fly a spus că prelungirea detenției lui Andrei Kuznecik e ea în sine o crimă. Ințial Kuznecik, a fost condamnat pe 26 noiembrie, după un proces în care a refuzat să recunoască verdictul că se face vinovat de huliganism. El a rămas închis acum la centrul de detenție Akrețina, unde mulți deținuți s-au plîns că au fost torturați. Soția lui Kuznecik a spus că acesta s-a întors acasă dintr-o cursă cu bicicleta în 25 noiembrie însoțit de patru bărbați în civil care le-au percheziționat locuința și l-au reținut fără nici o explicație. La sfârșitul săptămânii trecute, un alt jurnalist, Pavel Belavus, nu a fost eliberat, deși termenul lui de 15 zile de detenție expirase pe 4 decembrie. Belavus fusese condamnat pentru că a luat parte la o demonstrațiae neautorizată și a fost închis tot la Akrețina. În Belarus situația rămâne tensionată, după ce președintele Alexandr Lukașenka, aflat la putere din 1994, a reprimat violent demonstrațiile de protest împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din august 2020, pe care Lukașenka susține că le-a câștigat, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost falsificate.  
1 d
europalibera.org