General
General
195
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea
Articole noi
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea
Articole noi
Presa în luptă cu pandemia, cu informațiile false și cu propaganda generate de ea
9 h
europalibera.org
Italia: scade ușor numărul de internați la terapie intensivă
Pentru prima dată de la izbucnirea epidemiei de coronavirus, în Italia a scăzut numărul de internări la terapie intensivă.  Numărul de bolnavi Covid-19 aflați la terapie intensivă în spitalele italiene a revenit sub pragul de 4.000 (3.994 față de 4.068 cu o zi în urmă). „Este o veste importantă deoarece acest lucru permite spitalelor noastre să respire. Este pentru prima oară când această cifră este în scădere de când gestionăm această urgență", a explicat șeful protecției civile Angelo Borrelli, citat de AFP.
europalibera.org
Polița de asigurare medicală este obligatorie pentru toți cetățenii R.Moldova , a reamintit premierul Ion Chicu
Premierul Ion Chicu a reamintit că de astăzi, sâmbătă 4 aprilie, a intrat în vigoare decizia prin care s-au făcut unele schimbări la modul cum poate fi procurată polița obligatorie de asigurare de sănătate. La o conferință de presă, Ion Chicu a ținut să precizeze că de pe 31 martie, toți cetățenii R.Moldova sunt obligați să aibă polița obligatorie de sănătate. Iar cei care vin din străinătate au trei zile să-și procure polița, după ce au semnat o declarație pe cont propriu la intrarea în țară. Mai mult, Chicu a ținut să sublinieze că obligativitatea cumpărării poliție nu este legată de pandemia de coronaviurs sau de instaurarea stării de urgență.   Cei care nu au polița de sănătate, nu vor putea beneficia de ajutorul de șomaj majortat la peste 2.700 de lei, pe durata stării de urgență. Mai mult, vor fi obligați să plătească toate serviciile medicale la prețul pieței. Excepție: dacă sunt tratați de Covid-19, acest tratament va fi gratuit, chiar și fără poliță de asigurare medicală.
europalibera.org
Polonia vrea să-și sprijine economia cu un program de 22 de miliarde de euro
Polonia are un plan de sprijin de 22 de miliarde de euro  pentru economia sa lovită de consecințele pandemiei de coronavirus, Portugalia unul  de 13 miliarde iar Grecia de 2 miliarde. Și toate trei au fost aprobate și de Comisia Europeană, care altfel se opune subvențiilor și sprijinului acordat direct de stat companiilor naționale pentru că distorsionează piața și condițiile de concurență. Sunt sume relativ mici față de cele peste 500 de miliarde pe care Germania este pregătită să le investească în măsuri sociale și ajutor direct pentru companii și întreprinzători. 
europalibera.org
Oleg Țulea:„Înțelegem că oamenii vor să revină acasă și noi susținem aceste eforturi și-i vom ajuta”
Ministrul de Externe Oleg Țulea a declarat Europei Libere că până în acest moment, peste 4.600 de cetățeni moldoveni au fost repatriați iar în viitorul apropiat, autoritățile ar mai putea ajuta la repatrierea a încă 7.700. Șeful diplomației de la Chișinău a mai precizat că s-a stabili un program pentru 14 zboruri carter în următoarele două săptămâni. Europa Liberă: Pornim de la blocajul cetățenilor, o măsură luată întru limitarea răspândirii acestei pandemii COVID-19 a fost aceea a închiderii sau a controlului hotarelor și mulți moldoveni aflați în străinătate din acel milion despre care se vorbește au intrat în panică, luând decizia că repede și cu orice preț să revină acasă. Cât de afectată este pe moment diaspora, dacă lumea s-a închis, mă refer la frontiere? Oleg Țulea: „Cu aceeași problemă se confruntă zeci și zeci de țări în spațiul european și la nivel global. Oameni rămân blocați în țări foarte îndepărtate de casa lor, iar guvernele încearcă să-i ajute să revină acasă. Avem stări de urgență instituite în mai multe țări, avem trafic terestru sau aerian restricționat, de aceea este foarte greu să te deplasezi dintr-o țară în alta în acest moment folosind automobilul, autobuzul sau folosind calea aeriană. La această etapă, diplomațiile țărilor respective încearcă să găsească soluții pentru a facilita revenirea în țara de reședință a cetățenilor acestor țări.” Europa Liberă: Dvs. ați anunțat că se aprobă 14 zboruri charter pentru repatrierea cetățenilor moldoveni. Ministerul de Externe a aprobat lista celor 14 zboruri charter organizate pentru două săptămâni, mi se pare că așa ați decis?   Ne interesează să revină în țară minorii, mamele cu copii, studenții și persoanele care se află într-o dificultate extremă Oleg Țulea: „Este corect. Dorim să planificăm mult discutatele zboruri charter pe două săptămâni, astfel ca și pentru cetățenii noștri care se află în afara țării și doresc să revină în țară să fie mai clară informația despre aceste modalități de a reveni în țară pe calea aeriană, dar vreau să vă spun că pe lângă această modalitate foarte mulți cetățeni decid să vină inclusiv cu mașini, autobuze, zburând în alte aeroporturi din țările învecinate, de exemplu, în România și oricum încearcă să găsească o soluție și să revină acasă. Ceea ce a propus Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu referință la aceste destinații, a luat în considerare două aspecte, și anume faptul că ne-am dorit mult ca primii în aceste posibilități, oportunități create de guvern, de minister, de Comisia situații excepționale să țină cont de cine ar trebui să fie primii în lista de pasageri care să ia zborul spre cază. Ne interesează să revină în țară minorii, mamele cu copii, studenții și persoanele care se află într-o dificultate extremă, fără mijloace financiare, fără posibilitate de a găsi un loc de trai pe moment în țările unde se află, și iată noi ne dorim ca acești oameni să revină, în primul rând, acasă. Elementul doi, având în vedere că în perioada când aceste zboruri charter nu erau exact reglementate s-a zburat mult din câteva destinații, de exemplu, Londra, Moscova, Paris, fiind neglijate într-un fel alte țări, unde la fel avem concentrații mari ale conaționalilor noștri, ale diasporei moldovenești însemnate pe care ar trebui să-i ajutăm pe cei cu mai puține posibilități să revină în țară. Vreau să vă spun că numărul de solicitări care vin în adresa misiunilor este unul foarte mare...”     Europa Liberă: Tocmai aici am vrut să ajungem, dl ministru. Cât timp va trebui ca toți cei care insistă și vor dori să revină în Republica Moldova să o poată face, pentru că citisem foarte multe mesaje, de exemplu că în lista Paris-Chișinău sunt peste 1.600 de persoane și s-a dat numai un avion? Reiese că vreo 200 de persoane vor veni, dar ceilalți care nu au unde locui ce fac? Și mesaje de acestea am văzut zeci și nu doar din Franța, există blocaje la frontierele și pe teritoriul multor altor state, astfel încât să fie permis accesul cetățenilor care au nevoie să se întoarcă la casele lor. Oleg Țulea: „Exact! Aici și voiam să ajung. Am chiar aici în față o analiză pe țări, numărul de solicitări totale pe care noi le recepționăm și un al doilea tabel care se referă la numărul de persoane identificate ca fiind prioritare să zboare acasă. De exemplu, în Marea Britanie avem un număr de două mii de ceva de cetățeni care vor să se întoarcă în țară, dar persoane care răspund la acest moment criteriilor enunțate de noi ar fi în jur de 420, deci aproximativ două zboruri. Vă rog să mă înțelegeți că, dacă ar exista situații să organizăm zboruri doar pentru repatrierea cetățenilor, neținând cont de situația epidemiologică din țară, legată de răspândirea coronavirusului COVID-19, credeți-mă că tehnic nu era o problemă să organizăm această repatriere. În condițiile de față, noi trebuie să ținem cont și de alte aspecte: cum să controlăm, să gestionăm fluxul de oameni care intră pe teritoriul țării, astfel ca să nu punem presiune pe sistemul medical, pe sistemul politic, de frontieră etc., etc. Deci am calculat foarte bine și vă spun că în momentul când am anunțat aceste destinații prioritare, am avut și noi apeluri din partea mai multor misiuni care ne-au solicitat ca în continuare să se zboare, de exemplu, din Moscova sau din Paris. Vom planifica zboruri inclusiv din aceste capitale, urmare a consumării zborurilor care sunt deja planificate pentru săptămânile care urmează. Înțelegem că oamenii vor să revină acasă și noi susținem aceste eforturi și-i vom ajuta. Găsim soluții să-i repatriem și pe cale terestră, pentru că în multe capitale numărul de cetățeni care vor să revină nu este suficient de mare pentru a organiza un zbor charter...”   Europa Liberă: Dar nu aveți o cifră estimativă cam câtă lume ar dori să se întoarcă acasă, să zicem, într-o perioadă previzibilă? Oleg Țulea: „Noi am calculat aproximativ 7.600 la acest moment, pentru că lumea deja se reîntoarce în țară, deci, cifrele acestea se schimbă de la o zi la alta. Deci, noi avem în calcul în fiecare zi câți cetățeni am ajutat noi să revină acasă și la moment am putea raporta aproximativ 4.600 de cetățeni pe care i-am ajutat, dar cifra pe care o spun eu - 4.600 - este o cifră diminuată, pentru că foarte mulți cetățeni, beneficiind de anumite coridoare verzi create de noi și de alte țări din regiune pe traseul tranzitului către Republica Moldova, odată fiind creat coridorul, prin acest coridor trec mai multe persoane.” Europa Liberă: Ministerul de Externe i-ați avertizat pe cetățenii Republicii Moldova din străinătate să fie precauți atunci când cumpără bilete pentru alte zboruri ca să nu fie jăcmăniți. Acum s-a aplanat această problemă? Oleg Țulea: „Eu sper, pentru că, pentru noi, cei de la minister, a fost foarte complicat și pentru misiunile diplomatice din aceste țări de unde au fost operate zboruri neautorizate inițial de către comisie, a fost foarte complicat să gestionăm situația de pe loc. Situația dată a vizat sute de oameni, sute de oameni blocați în aeroport, cu necesități, cu solicitări de a li se oferi mâncare și altă asistență. Iată, pe ultimul caz al zborului din Praga, unde acești 180 de cetățeni erau blocați în aeroport, urmare a intervenției noastre și a solicitării către Ministerul de Externe al Cehiei și a implicării plenare a misiunii acești oameni, chiar în condiții de oră târzie, au fost hrăniți, au fost cazați ca să aștepte zborul pentru ziua următoare, zbor care a fost agreat de către Comisia situații excepționale, după ce am prezentat toate argumentele, dar, repet, faptul că au fost vândute bilete către acești oameni pentru un zbor care nu a fost autorizat reprezintă o problemă și consider că ar fi la mijloc o rea-intenție a cuiva.” Europa Liberă: Aseară ați decis că cetățenii moldoveni din diasporă vor fi admiși la bordul avioanelor care revin acasă, chiar dacă nu au poliță medicală, nu vor mai fi obligați să procure asigurarea medicală la intrare, asta am înțeles, deși cerința rămâne în vigoare, ulterior oricum fiecare trebuie să cumpere această poliță de asigurare? Oleg Țulea: „Toți cei care vin în țară semnează pe propria răspundere această declarație că se obligă să-și procure polița. Acest element de procurare a poliței nu este legat în mod direct cu posibila asistență medicală legată de îmbolnăvirea de coronavirus, pentru că acest tratament din partea statului este gratuit, la fel ca și multe altele și noi, ministerul, vom face o campanie informațională, inclusiv prin misiunile noastre, ca lumea să fie conștientă despre necesitatea deținerii unei polițe obligatorii de sănătate. Deci, elementul acesta tratat de unii ca discriminatoriu a fost eliminat.” Europa Liberă: Se apropie Paștele, oricum multă lume va continua să vrea să revină acasă. Am auzit, de exemplu, că președintele României Iohannis a făcut un apel către românii din diasporă să nu vină acasă de sărbătorile pascale pentru a limita răspândirea acestui virus și a declarat că urmează cea mai dificilă etapă și că vor fi săptămâni critice pentru sistemul de sănătate de peste Prut. Am auzit-o și pe dna Merkel care s-a adresat cetățenilor Germaniei și a transmis că în anii următori vor fi alte sărbători de Paște la care se va putea ura fără restricții „Paște fericit!”. Dvs. ce mesaj aveți pentru cei de peste hotare care cu tot dinadinsul ar dori să ajungă de Paște acasă?   Oleg Țulea: „Eu aș vrea ca toți conaționalii noștri – de aici sau din afară – să se pătrundă de gravitatea situației. Nu este o situație care afectează doar Republica Moldova. Dorința de a reveni la Paște este o dorință normală, dar, având în vedere felul cum se răspândește această infecție, sigur că recomandarea noastră care a fost lansată inițial, din primele zile când am venit la minister, a fost pentru toți cei din afară să-și găsească un loc unde pot să stea în siguranță o perioadă mai îndelungată de timp. Nu cunoaștem pe moment cât timp va dura această criză epidemică. Deci, primul meu îndemn e să-și găsească un loc unde să stea în siguranță, este pentru mulți foarte complicat, de aceea și mulți aleg să revină în țară, dar este un element esențial să stai în siguranță și să aștepți un moment mai potrivit de a te reîntoarce în țară. Știu condiția multora dintre ei, într-adevăr avem condiții disperate, dar nu putem admite ca la aceste sărbători pascale să fie organizate măsurile tradiționale în cimitire, în biserici, pentru că ne dăm seama că astfel de acțiuni vor putea crește brusc numărul de îmbolnăviri cu coronavirus. Urmăresc și eu mesajele liderilor mondiali, ieri am văzut un mesaj foarte tranșant al premierului Suediei, nu prea încurajator. Noi nu facem parte din alt spațiu, deci avem de înfruntat aceeași provocare, legat exact de sărbătorile de Paști probabil că guvernul va veni cu un mesaj separat. Ideea generală este ca oamenii să stea, în primul rând, în siguranță și să respecte regulile impuse fie de autoritățile din Republica Moldova, fie de autoritățile țărilor de reședință legate de limitarea răspândirii coronavirus.” Europa Liberă: În altă ordine de idei, despre ajutorul pe care îl așteaptă Republica Moldova din afară. Ce solicitări s-au făcut, de unde vine, pentru că până nu demult se credea că Republica Moldova se adresează doar Chinei și Federației Ruse? Oleg Țulea: „Nu este adevărat, având în vedere că Guvernul Republicii Moldova este antrenat plenar în lupta cu COVID-19, și noi încercăm să susținem aceste eforturi identificând și colectând informația relevantă cu privire la resursele externe de asistență, oferirea sprijinului de mobilizare a acestei asistențe. Sigur că se poate evidenția la nivel internațional asistența generoasă care vine din partea Chinei, care este printre puținele state împreună cu Coreea de Sud, spre exemplu, care ar avea acum un surplus de medicamente în stoc. Pe platforma ministerului am adoptat un plan de acțiuni care se referă la măsurile ce urmează a fi întreprinse de misiuni în contextul eforturilor de combatere a COVID-19. Încercăm să ajutăm în identificarea companiilor internaționale care produc echipament medical corespunzător Noi întocmim informația generală despre situația pe plan internațional, prezentăm această informație autorităților naționale, expediem către donatori, inclusiv fundații internaționale mesaje de solicitare bazate pe necesitățile identificate de Ministerul Sănătății, încercăm să ajutăm în identificarea companiilor internaționale care produc echipament medical corespunzător și lucrăm foarte intens să găsim și posibilități logistice privind livrarea în Republica Moldova, pentru că atunci când spațiul aerian este închis și acest lucru devine problematic. Ambasadele și consulatele Republicii Moldova au primit instrucțiuni de rigoare, lansează apeluri, eforturile noastre în sensul mobilizării asistenței externe deja dau rezultate. Anumite state și nu doar China, dar și România, și Statele Unite, Federația Rusă pe cale bilaterală oferă această asistență Republicii Moldova. Noi în permanență actualizăm lista și chiar azi-dimineață vorbim despre asistența care ne-a venit din partea unei alte țări, o voi anunța în curând.” Europa Liberă: Care va fi, că până anunțați Dvs. interviul n-o să fie? Oleg Țulea: „(...) La fel ambasadele noastre apelează și la consulii noștri onorifici pe care îi avem, îs aproximativ 70, care mobilizează un suport pentru sistemul medical, suport în bani sau echipamente care vor fi transmise instituțiilor, spitalelor din Republica Moldova. Încercăm să utilizăm toate mecanismele puse la dispoziție de Uniunea Europeană.”   Europa Liberă: Apropo, decizia Comisiei Europene de a sprijini eforturile statelor Parteneriatului Estic în combaterea pandemiei de coronavirus prin realocarea sumei de 140 de milioane de euro pentru necesitățile imediate, stringente. Ați putea să ne spuneți ce sumă ar putea accesa Republica Moldova din acel sprijin? Oleg Țulea: „Încercăm să utilizăm și alte platforme de asistență din cadrul UE. De exemplu, săptămâna trecută Republica Moldova a activat mecanismul UE pentru managementul crizelor, unde am postat o solicitare de sprijin prin oferirea mai multor tipuri de echipamente care ne sunt necesare. La fel am pregătit solicitarea de a activa și mecanismul de suport în repatrierea cetățenilor care se află în țări foarte îndepărtate și nu avem posibilități să le oferim asistență. Aceste mecanisme deja au fost activate și într-adevăr ați urmărit și declarația comisarului Oliver Varhelyi și comunicarea pe care a avut-o către prim-ministrul Republicii Moldova cu referire la disponibilitatea Comisiei Europene de a realoca 140 de milioane de euro pentru nevoile imediate celor șase state din Parteneriatul Estic și în plus Comisia va redirecționa și 700 de milioane de euro care să contribuie la atenuarea impactului socio-economic al crizei. Noi suntem în comunicări și nu pot să vă spun o sumă exactă, care este suma oferită exact Republicii Moldova, deci sunt anumite informații neoficiale, dar probabil că luni deja vom putea să ne referim la o cifră exactă, aproximativă, a unei sume din prima tranșă de 140 de milioane, care va viza Republica Moldova. Noi în permanență încercăm să examinăm, să cooperăm cu instituții internaționale, să avem un tablou clar ce oportunități apar pe asistență în lupta contra COVID-19, apar instrumente noi, planul global ONU pentru răspunsuri umanitare care iarăși constituie un cadru pragmatic, încercăm să vedem pe plan bilateral ce suport am putea să obținem în continuare. Lucrurile se schimbă de la oră la oră, noi posibilități apar și acum este foarte important să nu ratezi momentul și să fii gata să soliciți și în final să primești această asistență.” Europa Liberă: Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, dl Michalko, anunța că schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană nu au fost compromise de pandemie. Asta înseamnă că nimic nu e stopat în această perioadă? Cineva spunea că doar piața CSI absoarbe tot ce trimite Republica Moldova. Oleg Țulea: „Sigur că pentru companiile moldovenești în realitate este o provocare mare. Dacă există o înțelegere că toate economiile din regiune au nevoie de materie primă, de fluxul de marfă dintr-o țară în alta, cu siguranță trebuie să ne așteptăm că economia țării noastre va suferi schimbări mari. Felul cum va arăta economia țării noastre în următoarea lună, două luni, peste un an este greu de prezis, dar, per general, exportul nostru în toate direcțiile - și în Vest, și în Est - va avea de suferit, pentru că foarte multe întreprinderi își sistează activitatea în această perioadă.” Europa Liberă: Și toată activitatea diplomatică acum se reduce doar la cum se combate acest coronavirus? Este complicat pentru o țară de sine stătător să facă față Oleg Țulea: „Am comunicat foarte mult cu colegii din alte țări care exact același lucru mi-l comunică. Două aspecte sunt importante în activitatea fiecărui minister: unu – repatrierea cetățenilor, doi – ajutorul către guvern în a obține asistență sau acces la procurarea medicamentelor. Sunt subiectele-cheie. Am impresia că există o înțelegere la nivel global că acțiunile care ar putea să fie întreprinse în combaterea cu succes a efectelor acestei pandemii trebuie să fie doar măsurile luate în sens de solidaritate. Este complicat pentru o țară de sine stătător să facă față. Dacă la prima etapă fiecare din state au încercat să restricționeze, de exemplu, inclusiv suportul de medicamente, apar tot mai multe mecanisme globale prin care se încearcă a ajuta țările să aibă acces totuși la medicamente, la echipamentele medicale care sunt necesare pentru combaterea infecției. Și eu sunt optimist, dar atent optimist că și noi, și posibilitățile noastre de a contracta această asistență va crește.” Europa Liberă: Dle ministru, nu v-am întrebat și despre transportul de mărfuri. Nu se îngreunează trecerea la hotare? Oleg Țulea: „Avem diverse situații de transport care este blocat în continuare la frontiere, dar în unele cazuri ne reușește să deblocăm, în unele cazuri soluția durează în timp.”
europalibera.org
Ministrul de externe Țulea le cere moldovenilor din diaspora să „stea în siguranță”. Sărbătorile de Paște nu se vor putea desfășura normal
Ministrul de externe Oleg Țulea s-a ferit să le ceară moldovenilor din diaspora să nu se întoarcă acasă de Pași dar într-un interviu cu Europa Liberă, sâmbătă, 4 aprilie, a declarat că mesajul său este „stați în siguranță” unde vă aflați. El a explicat că guvernul va veni, mai târziu, cu un mesaj legat de Sărbătorile de Paște dar că își închipui că acestea nu se vor putea desfășura normal, cu slujbe la biserici și adunări la cimitire, din cauza pandemiei de coronavirus. În România, președintele Klaus Iohannis le-a cerut deja românilor din diaspora să nu se întoarcă acasă de Paști, din motive de siguranță medicală. În Germania, cancelara Angela Merkel i-a îndemnat pe germani să stea în casă de Paști. „Vor mai fi Paști și la anul, și peste încă un an” a spus Merkel. 
europalibera.org
Franța, Germania, Italia și Spania cer sprijin UE pentru sectorul de transport
Franţa, Germania, Italia şi Spania au solicitat Comisiei Europene să garanteze buna funcţionare a sistemului de transport şi să pregătească sprijin masiv pentru acest sector, care a fost foarte afectat de epidemia de coronavirus, a informat vineri secretarul de stat francez pentru transport Jean-Baptiste Djebbari. Se cere „asigurarea continuităţii transportului de mărfuri către şi în UE", o continuitate considerată „esenţială pentru asigurarea livrării de mărfuri, în special a produselor alimentare şi medicale". Cele patru state europene cer control sanitar nediscriminatoriu la frontieră, ajustarea timpului de condus al şoferilor fără ca aceştia să fie puşi în pericol, „protecţie sanitară adecvată" pentru şoferi şi înfiinţarea unui grup operativ responsabil cu monitorizarea situaţiei.
europalibera.org
România: Guvernul a instituit carantină totală în orașul Țăndărei
Ministrul român de Interne, Marcel Vela, a anunțat că sâmbătă a fost adoptată Ordonanța militară 7 prin care orașul Țăndărei este pus în carantină totală. Carantina va fi impusă de forțele Ministerului de Interne alături de cele ale Ministerului Apărării Naționale. Nu vor mai putea intra și ieși decât mașinile de marfă, cele ale furnizorilor de utilități și cele ale autorităților publice centrale și locale. Ministrul Vela spune că peste 60% din cazurile de COVID-19 din județul Ialomița provin din orașul Țăndărei. De asemenea și șapte din cei opt morți din județ. Țăndărei este al patrulea oraș ca mărime din județul Ialomița cu o populație totală de circa 14 mii de locuitori. Ministrul Vela a mai anunțat și că, în conformitate cu aceeași ordonanță, sunt suspendate toate zborurile efectuate spre și dinspre Austria, Belgia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia și Iran, pentru 14 zile, începând cu 5 aprilie ora 23:00, ora României. Ministrul a mai spus în schimb că vor fi posibile plecări de curse charter cu personal muncitor către anumite țări cu care se va conveni în acest sens în prealabil.
europalibera.org
Moment de reculegere în China pentru victimele pandemiei de coronavirus
În China, sâmbătă dimineață, s-a ținut un moment de reculegere în toată țara, în memoria victimelor pandemiei de coronavirus. Potrivit datelor oficiale, 3.326 de persoane au decedat. Această reculegere naţională îi include şi pe cei 14 chinezi, în principal membri ai personalului medical, pe care guvernul i-a declarat joi „martiri" ai epidemiei. Printre aceştia se află şi medicul Li Wenliang, în vârstă de 34 de ani, care a murit din cauza COVID-19 în Wuhan, locul unde a izbucnit pandemia de coronavirus. El este cel care şi-a alertat colegii în legătură cu răspândirea unui virus asemănător cu SARS dar care inițial a fost aspru reprimat de autorități pentru răspândirea de „zvonuri alarmiste”.
europalibera.org
Galați, primul oraș din România care introduce obligativitatea măștilor de protecție
În România, orașul Galați este primul ca impune de luni, 6 aprilie, obligație de a purta măști sau orice alt mijloc de protejare a nasului si gurii în spațiile publice. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă  luat decizia vineri seară și se aplică în spații publice precum magazine, pieţe, instituţii publice, şantiere, informează Agerpres.
europalibera.org
Covid-19: Air Moldova și FlyOne vor organiza zborurile charter de repatriere a moldovenilor
Cu începere de luni, 6 aprilie, companiile Air Moldova și FlyOne vor organiza 14 curse charter pentru repatrierea cetățenilor  moldoveni blocați în diverse țări europene ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a determinat majoritatea țărilor să închidă granițele și să anuleze cursele aeriene internaționale.   Lista și programul curselor a fost aprobată de Comisia pentru Situații Excepționale  și afișată pe pagina Autorității Aeronautice Civile. Moldovenii care vor să se repatrieze trebuie să se înscrie pe listele Ministerului de Externe, prin ambasadele și consulate ș din țările în care se află. Aceste liste au fost deschise pe 29 martie. Totodată, autoritățile de la Chișinău i-au avertizat pe moldovenii din străinătate să se nu lase escrocați de firme care ar putea oferi zboruri spre R.Moldova care însă nu sunt autorizate de Comisia pentru Situații Excepționale.
europalibera.org
România: Ministerul Apărării trimite medici la Spitalul de Urgență din Suceava închis pentru carantină
Zece medici militari, de diferite specialităţi (anestezie, boli infecţioase, pneumologie, medicină internă, cardiologie, radiologie, chirurgie generală, ortopedie traumatologică, gastroenterologie şi medicină de urgenţă), precum şi 10 subofiţeri sanitari din cadrul Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca au plecat sâmbătă 4 aprilie spre municipiul Suceava pentru o perioada de două săptămâni, aceştia urmând să asigure continuitatea în unitatea medicală suceveană.  Armata a preluat conducerea Spitalului Județean Suceava ca urmare a seriei de probleme cauzate de managementul defectuos care a dus la un focar de infecție cu coronavirus. Nu mai puțin de 318 cadre medicale de la unitatea sanitară sunt infectate cu coronavirus, conform bilanțului INSP de vineri. iar ministerul a efectuat o evaluare a activității spitalului. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că au fost luate toate măsurile pentru asigurarea materialelor sanitare şi a medicamentelor necesare pentru o funcţionare la parametri optimi a facilităţii medicale din municipiul Suceava. 
europalibera.org
Oleg Țulea: autoritățile ar putea sprijini direct repatrierea a peste 7.500 de moldoveni
Ministrul de externe Oleg Țulea a declarat sâmbătă Europei Libere că până în acest moment, peste 4.600 de cetățeni moldoveni au fost repatriați iar în viitorul apropiat, autoritățile ar mai putea ajuta la repatrierea a încă 7.700. Este vorba de repatrieri făcute cu sprijinul direct al autorităților, nu de totalul moldovenilor din străinătate care se întorc în țară. Ministerul de externe, a mai precizat Țulea, a stabili un program pentru 14 zboruri carter în următoarele două săptămâni prin care încearcă să ajungă, geografic, la câți mai mulți moldoveni din diasporă după ce în trecut s-a observat o concentrare a acestor zboruri de la Paris sau Moscova.   Lista zborurilor charter, aici. Totodată, guvernul a stabilit că pentru aceste zboruri speciale au prioritate: minorii, studenții, mamele cu copii si persoanele fără mijloace de trai. Ministrul a recunoscut că există o diferență între numărul de cereri de repatriere și prioritățile autorităților moldovene. Cât privește cumpărarea polițe obligatorii de asigurare de sănătate, ministrul de externe a confirmat că acum, toți cetățenii moldoveni sau străinii cu drept de ședere vor fi obligați, la revenirea în R. Moldova, să semneze o declarație pe proprie răspundere că vor cumpăra polița în decurs de trei zile.  
europalibera.org
Chișinăul rămâne epicentrul epidemiei de coronavirus
Chișinăul rămâne epicentrul epidemiei de coronavirus din R.Moldova cu 232 de cazuri confirmate, a informat sâmbătă, 4 aprilie, ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu. Ștefan Vodă (83 cazuri) și Soroca (70 cazuri) sunt următoarele două orașe cele mai afectate. Ministra sănătății a mai aratăta că în acest moment, majoritatea covârșitoare a cazurilor de contaminare, 502 sunt locale față de 89 de „import”.
europalibera.org
R.Moldova: încă patru spitale intră în lupta cu pandemia de coronavirus
De sâmbătă, 4 aprilie, încă patru spitale vor primi și trata pacienți cu Covid-19. Vorbind după ședința Centrului Unic de Comandă în gestionarea crizei pandemice de COVID 19, vineri, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu a precizat că este vorba de trei spitale raionale din Hâncești, Criuleni și Anenii Noi, ca și de Spitalul Cancelariei de Stat din municipiul Chișinău. Ministra a mai spus că se pregătește încă o „platformă” precum cea de la Moldexpo, anume Centrul de reabilitare „Constructorul”, care va fi și el cu profil COVID-19. Aceasta urmează să fie activat în zilele următoare, a spus ministra. Sâmbătă dimineață, în R.Moldova erau peste 590 de cazuri confirmat de contaminare cu noul coronavirus, nouă decese și 192 de cazuri suspecte.
europalibera.org
”Autoritarismul se instaurează prin teroare cum și virusul, tot prin teroare, prin spectrul morții” (VIDEO)
Secretarul general ONU, Antonio Guterres, crede că lumea post-coronavirus va fi mult mai digitalizată şi cu mai multe riscuri, mai ales pentru libertățile fundamentale.
europalibera.org
”Autoritarismul se instaurează prin teroare cum și virusul, tot prin teroare, prin spectrul morții”
europalibera.org
Cimitirul Evreiesc din Chișinău: patrimoniu, groapă de gunoi și imperiu al câinilor vagabonzi
A trecut un an de când Cimitirul Evreiesc din Chișinău a fost devastat în urma unei operaţiuni de „reabilitare” inițiată de către guvernul Republicii Moldova. Chiar și după douăsprezece luni de la începutul lucrărilor de „revitalizare” a monumentului istoric, starea lui rămâne la fel de dramatică. Ba mai mult, în interiorul cimitirului a apărut o gunoiște și s-a instalat o haită de câini vagabonzi.   Diferite surse prezintă în mod diferit dimensiunile părții conservate a cimitirului. Aceasta s-ar întinde pe o suprafață de 11, 12 sau 15 hectare și ar avea în jur de 24 mii sau peste 40 mii de morminte.   Au mai rămas trunchiuri de copaci în urma defrișării inițiate de autorități.       Către anul 1960, partea de Est a cimitirului a fost demolată, iar pietrele de morminte au fost zdrobite și apoi folosite la construcția gardului pentru partea de Vest, dar și pentru alte cimitire.     Pe terenul cândva ocupat de cimitir au fost construite terenuri de tenis și blocuri locative. În cimitir se află o sinagogă funerară, unică în Moldova, acum ruinată și vandalizată.                          
1 z
europalibera.org
Alte trei spitale raionale și unul din Chișinău vor trata bolnavi de COVID-19
Ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a anunțat că începând de sâmbătă, 4 aprilie, vor fi activate încă patru spitale din țară în lupta cu COVID-19. Vorbind după ședința Centrului Unic de Comandă în gestionarea crizei pandemice de COVID 19, vineri, Dumbrăveanu a precizat, potrivit Realitatea.md, că este vorba de trei spitale raionale din Hâncești, Criuleni și Anenii Noi, ca și de Spitalul Cancelariei de Stat din municipiul Chișinău. Ministra a mai spus că se pregătește încă o „platformă” precum cea de la Moldexpo, anume Centrul de reabilitare „Constructorul”, care va fi și el cu profil COVID-19. Aceasta urmează să fie activat în zilele următoare, a spus ministra.
1 z
europalibera.org
Premierul Ion Chicu îndeamnă bugetarii să lucreze, pe cât posibil, de la distanță
Premierul Ion Chicu a spus că săptămâna viitoare, când vor reveni la lucru după vacanță, angajații bugetari vor fi încurajați să lucreze, pe cât posibil, de la distanță, inclusiv ca să nu aglomereze birourile de muncă și transportul public. „De luni, sistemul bugetar revine la serviciu, dar (...) cu maxim posibil lucru la distanță, cu cât mai puțină prezență a angajaților sectorului bugetar în oficii”, a declarat Ion Chicu. El a spus că trimiterea „bugetarilor” în vacanță a avut un efect bun asupra evoluției epidemiei.  Tot de luni, 6 aprilie, reîncep cursurile online elevii moldoveni, care au avut și ei vacanță.
1 z
europalibera.org
FMI: recesiunea provocată de COVID-19 este „mult mai rea” decât cea din 2008
Directoarea executivă a FMI, Kristalina Georgieva, spune că recesiunea provocată de COVID-19 este „mult mai rea” decât recesiunea globală din 2008. Potrivit AP, Georgieva a spus la Geneva vineri că situația creată de pandemie este „o criză fără precedent”. „Niciodată în istoria FMI nu am avut o situație în care economia mondială să se oprească în loc”, a spus ea. „Ne aflăm acum într-o recesiune, ea este mai gravă decât criza globală financiară, și este o criză care ne obligă să ne unim”. Georgieva a spus că numărul țărilor care au făcut demersuri ca să primească finanțare de urgență de la FMI a ajuns la 90. Ea a chemat țările să pună pe primul loc cheltuielile medicale și să se asigure că doctorii, surorile medicale și lucrătorii medicali își primesc salariile.
1 z
europalibera.org
Guterres: părțile beligerante din 11 țări au salutat ideea unui armistițiu global în timpul pandemiei, dar unele conflicte s-au intensificat
Secretarul general ONU, Antonio Guterres, a spus vineri că părțile beligerante din 11 țări au răspuns pozitiv chemării sale la un armistițiu global pentru combaterea coronavirusului, dar unele conflicte s-au intensificat. Printre țările din care a primit reacții pozitive la apel, Guterres a enumerat Camerun, Republica Central Africană, Columbia, Libia, Myanmar, Filipine, Sudanul de Sud, Siria, Ucraina și Yemen. Într-o videoconferință, vineri, Antonio Guterres a adăugat însă că există „o mare diferență între vorbe și fapte”. El a observat că în Afganistan, Yemen și Libia, ostilitățile s-au întețit în ultimele zile. DPA notează că apelul lui Antonio Guterres, făcut în urmă cu 10 zile, a fost îmbrățișat de 70 de state, organizații ale societății civile și lideri de religii, inclusiv Papa.
1 z
europalibera.org
Încă 86 de cazuri de infectare cu virusul COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova, numărul total ajungând la 591
Încă 86 de cazuri de infectare cu virusul COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova, vineri, numărul total ajungând la 591, a anunțat ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu. Printre cazurile noi se numără 17 lucrători medicali, inclusiv șapte din spitalul raional din Ștefan Vodă. Spitalul a fost pus azi dimineață în carantină din cauza numărului mare de infecții printre cadrele medicale, sistându-se, între altele, primirea de noi pacienți. Este o nouă creștere record în decurs de o zi a cazurilor confirmate de infectare, dar autoritățile precizează că se poate datora majorării numărului de probe procesate. Tot astăzi, a fost confirmat decesul unei doctorițe, de 65 de ani, de la Soroca, infectată cu noul coronavirus. Ministra sănătății a spus că a mai decedat și „o persoană în vârstă de 67 de ani”, care era internată la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău și se afla în stare gravă, numărul total al deceselor cauzate de COVID-19 în R. Moldova ajungând la opt.
1 z
europalibera.org
R.Moldova: au fost confirmate 86 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus
Încă 86 de cazuri de infectare cu virusul COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova vineri, numărul total ajungând la 591, a anunțat ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu. Printre cazurile noi se numără 17 lucrători medicali, inclusiv șapte din spitalul raional din Ștefan Vodă. Spitalul a fost pus azi dimineață în carantină din cauza numărului mare de infecții printre cadrele medicale, sistându-se, între altele, primirea de noi pacienți. Este o nouă creștere record în decurs de o zi a cazurilor confirmate de infectare, dar autoritățile precizează că se poate datora majorării numărului de probe procesate. Tot astăzi, a fost confirmat decesul unei doctorițe de la Soroca infectată cu noul coronavirus, numărul total al deceselor în R. Moldova cauzate de COVID-19 ajungând la șapte.
1 z
europalibera.org
Cum sunt protejați medicii de coronavirus?
Spitalul raional din Ștefan Vodă a fost pus în carantină, a anunțat vineri ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu.
1 z
europalibera.org
Bacalaureat, în condiții de carantină?
Ministerul Educației se află în căutarea de soluții pentru organizarea examenelor de la sfârșitul anului școlar, în situația în care o să continue pandemia de coronavirus și măsurile de carantină. În vreme ce lecțiile se fac online, de la distanță, ministrul Igor Șarov a exclus posibilitatea ca și examenele să fie organizate în spațiul virtual. Circa 70 de mii de laptopuri sau tablete pentru elevi și profesori – acesta ar fi necesarul de ustensile pentru buna desfășurare a lecțiilor virtuale, concluzionează ministrul educației Igor Șarov, după experiența din luna martie, în care toată lumea s-a lăsat dusă pe valurile improvizațiilor. Și mai e nevoie firește de conectare sigură la internet, instruirea dascălilor și platforme fezabile pentru a îngrădi fraudarea testărilor. Iată de ce e puțin probabilă pregătirea într-o lună sau două a desfășurării examenelor de absolvire în regim online. Ministrul Șarov a spus că este în discuții cu partenerii de dezvoltare și cu agenți economici din domeniul telecomunicațiilor pentru a-i ajuta pe dascălii și elevii care nu dispun de minime dotări tehnice. „Ultima ce mi-aș dori e să renunțăm la examenele de Bacalaureat. Nu vom permite ca această generație să fie una de sacrificiu”, a declarat ministrul educației. Igor Șarov speră ca elevii să revină în școli în primele două săptămâni din luna mai și a lăsat să se înțeleagă că pledează pentru amânarea testărilor finale. Printre scenariile examinate, în cazul în care situația se agravează și nu va fi posibilă examinarea absolvenților de gimnaziu și liceu, este ca în diplomele de Bacalaureat să fie trecute numai media materiilor studiate. Ultima ce mi-aș dori e să renunțăm la examenele de Bacalaureat... Igor Șarov   De luni, 6 aprilie, elevii reiau orele de la distanță, după o săptămână de pauză legată de vacanța bugetarilor decretată de Comisia pentru situații excepționale. Lecțiile din minivacanța aceasta vor fi însă recuperate în zilele de sâmbătă, dau asigurări decidenții din sistem. Prin urmare, mai au cel puțin o lună de lecții pe diverse platforme on-line. Elena Gârneț, directoarea Liceului „Mihai Eminescu” din Slobozia Mare, raionul Cahul, nădăjduiește ca acest tip de educație să fie validat după un efort considerabil depus de cadrele didactice. În această perioadă se pune accent pe disciplinele cu examen la finalul anului de studiu, mai spune directoarea liceului de la Slobozia Mare. „Doar două cadre didactice nu au posibilități de a desfășura procesul educațional, dar oricum telefonic lucrează de la distanță. Cadrele didactice sunt asigurate din partea instituției cu laptopuri. Am explorat mai multe platforme și aplicații, astfel am probat la nivel de instituție instrumente web adecvate, ca Zoom, Google classroom, de comun acord cu elevii și părinții. Elevii de asemenea, 98%, dețin la domiciliu și utilaje, și conexiune la internet. Avem doar câțiva elevi din familii social-vulnerabile care nu au conexiune la internet, dar dețin telefoane mobile și încercăm, căutăm anumite soluții ca să putem să asigurăm procesul educațional și pentru acești elevi”. Profesoara de limba română de la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni Vera Burlacu spune că tradițional, după câteva decenii de predat, în această perioadă, în clasele absolvente doar se cizelează materialul parcurs în ultimii ani, de aceea spune că nu prea își face griji. Ea povestește că și la orele de la distanță se întâmplă ca discipolii ei să absenteze, dar spune că a avut ședințe on-line cu unii elevi și în această săptămână de vacanță. Profesoara recunoaște că e de modă veche, prin urmare testarea online nu i-ar inspira încredere. „Știți aveam așa o presimțire, de câți ani lucrez profesor. Eu mă strădui ca prin luna aprilie mai puține teme noi de predat și mai mult de aprofunda, de repetat”. Directoarea Liceului „Vasile Alecsandri” din Chișinău, Daniela Vacarciuc, remarcă faptul că nu doar cadrele didactice s-au mobilizat aproape exemplar și s-au adaptat la noile cerințe, dar și elevii, sprijiniți de părinți. Din care cauză, punctul ei de vedere e că absolvenții din sesiunea 2020 trebuie ajutați să treacă cu brio de testul de maturitate. Avem patru examene, cred că ne putem mobiliza...   „Mă gândesc că banii pe care îi folosește domnul președinte acum pentru reconstruirea Memorialului [„Eternitate”] era bine să fie utilizați pentru echiparea unor centre de Bacalaureat, inclusiv cu utilajul necesar pentru a nu transforma generația asta într-o jertfă, așa cum s-a exprimat frumos domnul ministru. Avem o generație de liceeni foarte bună, copiii aceștia chiar au muncit. Putem face examenele de Bacalaureat pe zile și să susțină, de exemplu, într-o zi raionul cutare în centrele cutare. Patru-cinci zile, de exemplu, pentru examenele de limba română, patru-cinci zile pentru examenul de limbă străină... Avem patru examene, cred că ne putem mobiliza ca să le putem face cu mai multe teste, să nu cadă aceeași variantă la copii”. Pentru Daniela Vacarciuc renunțarea la examene ar crea un precedent periculos, după ani în care s-au făcut eforturi considerabile ca Bacalaureatul să nu mai fie afectat de corupție. Cei din învățământ, inclusiv ministrul Igor Șarov, recunosc că trecerea pe online va deveni în viitor obligatorie, rămâne ca decidenții politici să găsească banii necesari, dar mai ales să țină pasul cu multe alte domenii care se vor reasambla din temelie pornind de la lecțiile pandemiei.
1 z
europalibera.org
Sindicatele și declinul lor
Primul meu contact direct și real cu sindicatele a fost atunci când, fugit din România lui Ceaușescu, unde sindicatele nu existau și nimeni nu știa ce ar însemna ele altfel decât pe hârtie, am început o colaborare cu radio-televiziunea belgiană.   În acel moment de dinainte de digital și internet, programele radioului belgian se opreau la miezul nopții, mai precis la 23.45, când se difuza imnul național, urmat de tăierea totală. Cum ora mi se părea bizară, 23.45, am întrebat de ce nu se încheie programele la miezul nopții, la 00.00. Mi s-a explicat calm că sindicatele obținuseră acea victorie, pentru că dacă s-ar fi terminat programul la miezul nopții, tehnicienii ar fi pierdut un sfert de oră din timpul lor liber ca să aranjeze aparatura pentru a doua zi dimineața, așa că ei obținuseră, prin sindicat, ca acel sfert de oră să fie extras din programe, în loc să li se plătească suplimentar. Pe loc, lucrul mi s-a părut de un ridicol absolut, venit cum eram din România comunistă, unde oamenii munceau cu zilele pe gratis, iar studenții și soldații erau duși obligatoriu la munci. Ca apoi, intrând în contact cu marile confederații sindicale mondiale, care sunt mai toate bazate la Bruxelles, să înțeleg cât datorează lumea noastră modernă solidarității sindicale. De-a lungul secolului XX, sindicatele le-au obținut lucrătorilor concedii plătite si concedii de boală și săptămâna de lucru de cinci zile. Sindicatele au pornit din Marea Britanie, în timpul Revoluției Industriale a sec. XIX. Fenomen la origine esențialmente european, el are pe vechiul continent o importanță diferită de la o țară la alta. De pildă, culturile cele mai “sindicalizate” sunt cele nordice, țările scandinave, iar structurile sindicale au mers acolo mână în mână cu modelul economico-social al “statului providență”, o sindicalizare de tip socialist combinată cu capitalism economic în jurul societății de consum. Deși au jucat un mare rol în căderea comunismului, dacă e să ne amintim doar de sindicatul Solidaritatea din Polonia, tendința neoliberală care a devenit planetară a dus la o continuă erodare a influenței sindicatelor în ultimul sfert de secol. În Marea Britanie, de pildă, influența sindicatelor a scăzut sistematic încă din vremea lui Margaret Thatcher.   Chiar și firavul sindicat Frăția, care încercase să prindă ființă în ultimii ani ai comunismului în România, fusese sprijinit de o mare confederație sindicală cu sediul la Bruxelles, Confederația Sindicatelor Libere. Pe lângă cele internaționale, mai există de pildă la la Bruxelles și Confederația Europeană a Sindicatelor, compusă din 85 de organizații sindicale din 36 de tari, însă care nu are o orientare politică, așa cum au alte confederații sindicale trans-naționale, ci are ca singur scop menținerea presiunii asupra instituțiilor europene pentru apărarea drepturilor afiliaților. CES a fost de altfel recunoscută ca partener social de către instituțiile UE. Astăzi, însă, apartenența la un sindicat a devenit în unele țări ceva aproape rușinos, sau de nenumit. Nu am mai vedea acum tehnicienii de la televiziune obținând modificarea programelor pentru ca ei să aibă un sfert de oră ca să-și aranjeze materialul la plecare. De altfel, astăzi nu se mai pleacă. ***** Deşi criza generată de epidemia de COVID-19 afectează deopotrivă atât angajatorii, nevoiţi să-şi suspende activităţile, cât şi angajaţii trimişi în şomaj tehnic, pe radarele ministerelor imputernicite să găsească soluții salvatoare apar doar asociațiile de business și lipsesc cu desăvârșire sindicatele. Unii observatori constată că sindicaliştii, eficiența cărora de mai multă vreme e pusă la îndoială, sunt practic invizibili în această situaţie critică în care ar trebui cu mai mare insistenţă să-şi onoreze misiunea de apărători ai intereselor angajaților.   Mai hotărâți să spargă tăcerea se arată sindicaliştii din sănătate care au cerut Guvernului să asigure personalul medical cu echipamente sigure de protecţie, să pună la dispoziție spații de cazare pentru medicii de gardă care tratează bolnavii de COVID-19, să testeze prioritar personalul medical din zone de risc şi să majoreze salariile lucrătorilor medicali. În ce-i priveşte pe angajaţii din alte domenii, Confederaţia Sindicatelor a publicat nişte recomandări generale despre raporturile de muncă în perioada de criză, cum ar fi munca la domiciliu, staţionarea sau şomajul tehnic, şi plăţile prevăzute în legislaţie.   Măsurile sociale şi economice în sprijinul angajaţilor şi mediului de afaceri aprobate de Guvern prin asumare de răspundere nu au fost consultate cu sindicatele, ne-a spus vicepreşedintele Confederaţiei, Sergiu Sainciuc. Sindicaliştii însă salută aceste decizii, cum ar fi ajutorul de 2775 de lei pentru toţi șomerii indiferent dacă au cotizat, sau subvenţionarea întreprinderilor care continuă să-şi salarizeze angajaţii, spune Sainciuc: „În opinia noastră trebuie să fie luate în calcul şi acele ajutoare care sunt promise de UE. Pentru toţi cei care sunt în şomaj tehnic poate din acele fonduri să fie achitat ajutorul de şomaj, nu din contul angajatorului, dar din contul acelor fonduri. Evident în cazul de faţă pentru noi ar fi bine ca să fim consultaţi privitor la deciziile care sunt luate, dar situaţia este de aşa natură că aceste decizii trebuie să fie luate cât mai operativ.”   Economistul Veaceslav Ioniţă de la Institutul Viitorul consideră că sindicatele nu ar trebui să aştepte în plină criză să fie consultate, ci să bată cu insistenţă la uşa Guvernului, aşa cum au făcut-o bunăoară, patronii şi asociaţiile de business.  „În spaţiul public nu am auzit nici o declaraţie a sindicaliştilor, nici o solicitare şi întrebarea mea este pentru ce salariaţii R. Moldova achită sindicatelor cotizaţie de membru, dacă aceştia nu le protejează drepturile în cel mai critic timp. este absurd să vedem ceea ce vedem noi, că Guvernul de la sine decide să le majoreze pentru toţi plata de şomaj până la 2775 de lei. Or era normal să fie o solicitare de la sindicate. Este absurd că sindicatele nu au solicitat ca protecţia socială pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă în timpul crizei să fie extinsă şi asupra persoanelor care nu au activat în ultimul timp. Noi vedem că patronii companiilor, care în mod normal trebuie să fie oponenţii sindicaliştilor vin la guvern, negociază protecţie socială salariaţilor. Suntem în ţara paradoxurilor.” Experţii vorbesc de mai mulţi ani despre necesitatea reformării actualei structuri sindicale descendente din formula sovietică ce urmărea îmblânzirea anticipativă a oricăror porniri revendicative. O reformă radicală ar putea fi catalizată de efectele crizei epidemice cu o inevitabilă creştere a numărului de şomeri și înrăutățirea contractelor de muncă impuse de patroni angajaților strânși la colț.
1 z
europalibera.org
La Soroca a murit vineri de coronavirus o doctoriță de 65 de ani
La Soroca a murit vineri de coronavirus o doctoriță de 65 de ani. Ludmila Caraion s-a numărat printre primii colaboratori testați pozitiv ai Substației Medicale Urgente din Soroca. Ea a muncit în sănătate toată viața, ultimii 10 ani la Soroca, iar soțul ei este angajat la Salvare. Acesta este al doilea deces cunoscut de COVID-19 din rândul lucrătorilor medicali în R. Moldova. Luna trecută a murit o doctoriță de 79 de ani din Chișinău.
1 z
europalibera.org
Guvernul: între măsurile anti-criză interne adoptate fără dezbateri și obligarea diasporei să-și plătească asigurările
Decizia guvernului Chicu de a-și angaja răspunderea pentru adoptarea unui pachet de legi pentru „susținerea cetățenilor și activității de întreprinzător în perioada stării de urgență” este una din temele retrospectivei săptămânii politice.
2 z
europalibera.org